Școala „la privat“ nu mai e o afacere

La definiția „fabrici de diplome“, pe care au primit-o multe facultăți private în anii 2000, trebuie alăturată cea de „fabrici de bani“.

Câștigul anual al facultăților private a fost unul excelent în anii de dinaintea crizei din 2009. Doar nivelul educațional lăsa mult de dorit.

După cum se poate vedea din tabelul de mai jos, excedentul celor mai importante universități private începea, înaintea crizei economice, de la 8 milioane de lei și ajungea la 170 milioane lei.

Criza, dar și o serie de factori pe care îi enumerăm în articol, au spulberat profiturile.

„Afacerile“ mici nu sunt profitabile

Diminuarea profiturilor sau trecerea pe deficit reprezintă o constantă și la universitățile private cu un număr mai mic de studenți.

➔ Universitatea Artifex: excedent de 0,3 milioane de lei în 2014 și de de 0,1 milioane de lei în 2019.

➔ Universitatea Nicolae Titulescu: excedent de 1,1 milioane de lei în 2014 și un deficit de 0,1 milioane de lei în 2019.

➔ Universitatea Hyperion: excedent de 0,03 milioane de lei în 2014 și de 0,18 milioane de lei în 2019.

➔ Universitatea George Bacovia / Bacău: deficit de 3,1 milioane de lei în 2014 și de 1,7 miloane în 2019.

➔ Universitatea George Barițiu / Brașov: deficit de 2,2 milioane de lei în 2014 și de 2,2 miloane de lei în 2019.

➔ Universitatea Apollonia / Iași: excedent de 0,01 milioane de lei în 2014 și de 0,02 milioane de lei în 2019.

➔ Universitatea Petre Andrei / Iași: deficit de 6 milioane de lei în 2014 și de 1 milion de lei în 2019.

➔ Universitatea Danubius / Galați: excedent de 0,1 milioane de lei în 2014 și de 0,04 milioane de lei în 2019.

Fabrica de diplome „Spiru Haret“ merge pe pierdere

Universitatea privată cu cele mai mari încasări a fost „Spiru Haret“. În 2009, avea venituri de 380 de milioane de lei și un excedent de 168 de milioane de lei. Pentru că scotea studenți pe bandă rulantă,
i s-a spus „fabrica de diplome“.

„Spiru Haret“ a fost instituția de învățământ superior cea mai lovită de criză, concurența universităților de stat, abandonul școlar care s-a accentuat și creșterea numărului elevilor care nu luau bacalaureatul.

În 2009, Universitatea Spiru Haret avea 311.000 de studenți.

Zece ani mai târziu, a raportat un deficit de 16 milioane de lei.

Actul educațional era, însă, foarte slab. Un raport al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior - ARACIS din 2018 (ultimul) ne reamintește că: „Universitatea Spiru Haret a participat la procese de evaluare instituțională în anii 2012, iar calificativul acordat a fost – încredere limitată“.

ARACIS publică și un raport devastator față de modul în care nu se făcea școală la această instituție.

Calificativul acordat – grad de încredere limitat – obliga ca, „după un an de la finalizarea evaluării, universitatea să dovedească că a îndeplinit standardele educaționale în vigoare“. Altfel, urma să fie sesizat Ministerul Educației, care ar fi putut decide retragerea autorizației de funcționare.

Încredere limitată, diplome să iasă

Rapotul ARACIS, realizat în anul 2012, spune că „procesul de asigurare a calității în conformitate cu procedurile la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior a fost demarat în universitate, pe actualele coordonate, numai în ultimii doi-trei ani (din 2009, când a și început declinul financiar – n.red )… cultura calității nu s-a dezvoltat la toate nivelurile universității“.

➔ La Brașov, important era ca numărul de studenți să fie cât mai mare: „universitatea are spații insuficiente pentru desfășurarea tuturor activităților didactice... nu există servicii sociale – cantină, cămin“.

➔ La Craiova se atrage atenția că se intră prea ușor: „admiterea candidaților se face pe bază de dosar și interviu… examinarea studenților se face numai pe baza platformei e-learning“ (aceste remarci constituie „punctele slabe“).

➔ La Constanța se spune că „programul de licență în drept nu își atinge obiectivul de formare al specialiștilor“.

➔ La finalul celor 40 de pagini de observații, cea mai mare facultate privată din România primește calificativul „grad de încredere limitat“. Mai jos nu există decât „lipsă de încredere“ și retragerea acreditării.

„Titu Maiorescu“: Ai plătit taxa, stai acasă

În tabelul din pagina alăturată notă discordantă face Universitatea Titu Maiorescu care raportează un excedent foarte bun. O explicație poate fi găsită în faptul că aici funcționează o Facultate de Medicină foarte profitabilă. Taxele sunt uriașe.

Iar studenții trec dintr-un an în altul chiar dacă nu dau pe la școală.

Într-un raport al ARACIS, din anul 2015, se menționează existența unui absenteism uriaș al elevilor la cursurile și seminariile de medicină.

Altfel zis, studenții plătesc taxa uriașă la medicină, iar asta le oferă libertatea de a nu mai merge la școală.

La laboratoare și cursurile practice de Medicină prezența este zero.

„Dacă la evaluarea precedentă s-a remarcat un absenteism îngrijorător al studenților la activitățile didactice, atât la cursuri cât și la lucrările practice, negăsindu-se niciun student la lucrările practice de anatomie, fiziologie, histologie, imunologie, biochimie, bacteorologie, prevăzute în orar, în cadrul acestei evaluări, prezența studenților, atât la activități didactice cât și la activități practice, s-a constatat a fi aproximativ 70%“, arată raportul.

La Facultatea de Medicină a Universității Titu Maiorescu taxele sunt între 3.000 – 5.000 de euro în funcție de anul de studiu.

Universitatea a refuzat să stea de vorbă cu Newsweek România.

6.250 de euro, taxa la Arad

Excedent bun, dar la jumătate față de anii de glorie, raportează și Universitatea „Vasile Goldiș“ din Arad.

La Facultatea de Medicină a universității, în acest an, au fost alocate 190 de locuri, 100 la Medicină Dentară și 80 la Farmacie. La varianta în limba engleză, au fost admiși 39 de cetățeni din UE și 34 din state non UE. Taxa este de 6.250 de euro anual.

Motivele declinului

Există câteva explicații pentru care universitățile nu mai sunt fabricile de bani de odinioară. Cea mai importantă este scăderea numărului de studenți.

În anul universitar 2008 – 2009 au fost înscriși 880.000 de studenți. Numărul lor a scăzut, constant, în ultimul deceniu.

Când România a început să își revină din criză (2013-2014) mai erau 412.000 de studenți, dar anul trecut s-au înregistrat 383.000

Rezervorul care alimenta universitățile a suferit o grea lovitură în anul 2011, odată cu introducerea camerelor video la bacalaureat.

În 2007, spre exemplu, când „fabricile de diplome“ duduiau, bacalaureatul era luat de 82% dintre candidați. Cifra a scăzut drastic în 2011, când 45% de absolvenți de liceu au trecut de acest exament.

După acest an, procentele s-au însănătoșit, ajungând la 63% azi. Pe de altă parte, abandonul școlar este tot mai ridicat, aspect confirmat de tinerii care ajung să se înscrie la bacalaureat.

În 2009, la sesiunea de vară s-au înscris 220.000 de elevi. În 2020 s-au înscris abia 155.000 de elevi, cu o treime mai puțin decât în urmă cu zece ani.

Nu în ultimul rând, universitățile de stat au suplimentat foarte mult locurile cu taxă și au coborât nota minimă de admitere.

Newsweek România a scris că Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București a admis candidați cu nota 5 la examen. Aceștia trebuia să plătească o taxă de 6.000 de euro. În ultimul deceniu, mulți elevi au preferat locurile cu taxă de la universitățile de stat în detrimentul celor private.

Newsweek România a cerut un punct de vedere de la toate universitățile menționate în tabelul de mai sus. Nu a primit niciun răspuns