Excepția care poate aduce la catedră „pile și neamuri”. Explicație oficială: Meseria nu e ofertantă

DE Petre Bădică | Actualizat: 05.08.2022 - 19:18
Excepția care poate aduce la catedră pile și neamuri. Explicație oficială: Meseria nu e ofertantă FOTO: PEXELS; Max Fischer

Proiectele noilor legi ale Educației propun o mai simplă accedere în meseria de profesor, foarte probabil și pe fondul unui deficit important de dascăli.

SHARE

Citește și: FOTO Urgențe la Spitalul Gr. Alexandrescu: Prin ce trece un copil consultat după 5 ore de așteptare

În Proiectul de lege ce vizează Învățământul preuniversitar, la capitolul dedicat formării cadrelor didactice, există articole care vorbesc despre condțiile în care se intră în profesie:
Art. 127
(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale.


Simplu spus, prin punctul 2 se oferă posibilitatea de a ajunge la catedră absolvenților de facultate care nu au un masterat didiactic. E nevoie doar de un curs de psihopedagogie pe care numeroase facultăți îl oferă studenților cel mai adesea ca un curs opțional.

Se anulează întreg procesul de formare

Profesorul universitar Ovidiu Pânișoară spune că, astfel „se anulează întreg procesul de formare și se vulnerabilizează din start profesia didactică. O profesie care se poate face fără pregătire pedagogică inițială, doar după o examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie”.

El spune că „avem aici de-a face cu o dezvoltare a calității profesorilor sau lucrurile stau exact pe dos? Să ne gândim altfel: dacă medicul chirurg v-ar spune că nu a făcut Facultatea de Medicină, dar a dat un examen din medicină, v-ați lăsa viața în mâinile lui? Sau un arhitect care vă construiește casa? Sau un… De ce profesia didactică este mai puțin valoroasă ca toate aceste profesii în ochii decidenților? De ce poți doar să dai un examen și să ajungi profesor fără să ai în spate ani de studiu?”, se întreabă profesorul Pânișoară profesor doctor, Director al Departamentului de Formare a Profesorilor, și conducător de doctorat.


Șerban Iosifescu, doctor în Științele Educației la Universitatea București spune că această excepție poate fi astfel explicată: „cunoștințele teoretice deținute, te pot face profesor: este ca și cum ai considera că dacă știi anatomie poți deveni, automat, medic și dacă ai citit, să zicem, 100 de cărți poți deveni critic literar”.


Ministerul Educației: Meserie neatrăgătoare


Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „în momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenții de top, atunci nu poți să ai pretenția ca aduci în sistemul de învățământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor crește și debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să își întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viață, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenți”.
Aceasta a mai spus că „cei care nu au formare inițială cu DPPD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură”.
„Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschiși în ceea ce înseamnă recunoașterea competențelor din contexte formale, informale și așa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituție esențială”, a completat aceasta.


Șerban Iosifescu nu este de acord cu argumentele Ministerului Educației care spune că a introdus această excepție deoarece meseria de profesor nu este ofertantă.
„Deci, în loc să faci ofertantă cariera, cobori standardele de intrare în profesiune - că oricum ne doare în butonii de aur de la manșete de calitatea profesorilor din școlile defavorizate. Cui servește această prevedere? Școlilor private (care dintotdeauna au avut probleme cu atragerea și menținerea cadrelor calificate) și primarilor și directorilor din cele mai amărâte școli, unde nu merge nimeni să predea, care își vor vedea angajate neamurile și gașca pe posturi de predare. Asta, pentru că, oameni suntem și subiectele elaborate de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale, vor fi făcute să servească clientela politică”, spune Iosifescu.


Comunitatea profesorilor nu este de acord cu această excepție

Propunerile comunităţii MERITO de îmbunătăţire a noii Legi a Educaţiei au fost prezenta în întâlnirea dintre reprezentanţii comunităţii de profesori şi Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei. MERITO cere tocmai profesionalizarea meseriei de profesor prin măsuri mai curajoase precum: obligativitatea masteratului didactic sau anilor de stagiatură, la accederea în sistem; selecţia şi evaluarea comprehensivă a profesorilor de către unităţile de învăţământ, pe baza unei grile de criterii calitative şi de performanţă; asigurarea de standarde minime de calitate pentru toate şcolile din ţară; recompensarea suplimentară a profesorilor care aleg să predea în medii defavorizate şi politici publice aplicate pentru ridicarea calităţii şcolilor din comunităţi sărace.

Citește și: Funeriu: E nevoie de profesori bine plățiți, an școlar mai lung. Soluție pe cont propriu: meditații


De ce meseria de profesor nu este ofertantă


Prima problemă este legată de salarizarea modestă. Pentru medici s-au găsit bani, iar prin Legea salarizării unitare, leafa acestora s-a triplat. Prin noua Lege a Educației, care ar putea apărea la final de 2023, profesorii debutanți vor câștiga cu 1.000 lei net în plus la salariu. Veniturile vor fi mai bune comparativ cu veniturile profesorilor din regiune, dar departe de cele occidentale.
Potrivit unei analize Newsweek România, salariile profesorilor români sunt la fel de mici ca în statele din Europa de est și mult mai mici ca în Occident.

Citește și: 200 euro în plus la salariu pentru profesori. Mai bine ca în Ungaria, mult mai prost decât în Franța

Deficit de profesori


Oficiul European de Statistică Eurostat arată că din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, 28.376 au vârsta de peste 50 de ani. 7.734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal. În învățământul preuniversitar sunt 208 mii de profesori, dar sub 10% au vârsta de sub 30 de ani.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.