Cum poate ajunge România cel mai eficient centru de Inteligență Artificială din lume

Necesitatea elaborării unei astfel de strategii a fost evocată în cadrul Summitului RePatriot de la Alba Iulia din 2018, când, oameni de afaceri și antreprenori din diaspora și din țară, au scos în evidență poziția privilegiată a României, a specialiștilor și a companiilor autohtone din IT într-un context global de business dominat de high tech.

„Cu resursele umane și de creativitate validate internațional de care dispune, România poate, în mod realist, să devină, într-un deceniu, cel mai eficient centru de tehnologie din lume”, se arată în manifestul organizatorilor.

La succesul evenimentului, moderat de inițiatorul RePatriot, fost Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Marius Bostan, au contribuit peste 100 de personalități din lumea academică, cercetare, oficiali (consilierul prezidențial Constantin Ionescu, Ministrul Comunicațiilor - Alexandru Petrescu, reprezentanți ai Ministerului Educației), împreună cu reprezentanți ai companiilor din Romanian Business Leaders și invitații lor, precum și jucătorii importanți din domeniul Inteligenței Artificiale dintre care enumerăm: Google, UiPath, DeepMind, Bitdefender, Dell, Digital Telemed, Microsoft, Oracle, DocProcess, IBM, SAS, Orange, Vodafone, Telekom.

Românii plecați trebuie conectați cu țara

În deschidere, Marius Bostan a susținut că evenimentul urmărește inițierea procesului de elaborare a strategiei de țară privind Inteligența Artificială și să strângă idei pentru proiecte naționale prin feed-back-ul oferit de personalități din mediul de afaceri, administrație, mediul universitar și de cercetare din domeniu.

„Misiunea RePatriot este să conecteze toți românii cu țara. Cea mai mare bogăție a României este împrăștiată pe tot mapamondul. Sunt foarte mulți români în domeniul Tehnologiei și Inteligenței Artificiale (AI) în diverse locuri din lume care și-au manifestat dorința de a participa la acest efort.

Am fost coordonatorul primei strategii de dezvoltare Alba Iulia acum 15 ani și am arătat că se poate, am început AlbaIuliaSmartCity acum aproape trei ani și s-au strâns deja peste 100 de proiecte smart care arată orientarea României spre viitor.

Unele proiecte au o componentă de inteligență artificială. Am dat un exemplu că se poate, că unii dintre noi chiar facem lucrurile să se întâmple. S-au găsit în mod inteligent banii și estimez peste jumatate de miliard de dolari atrași în investiții de sectorul public și privat împreună.

La evenimentul Summitul de la Alba Iulia s-a discutat despre necesitatea de a aduce valoare adăugată cât mai mare României într-o perioadă cât mai scurtă. Au fost relevate probleme și nevoi, oportunități și riscuri și au fost dezbătute posibile soluții. Pornind de la această discuție, am căzut de acord că, atât timp cât statul nu are inițiativă, mediul privat și academic ar trebui să înceapă acest proiect legat de Inteligența Artificială”.

Patru soluții mondiale

Gabriel Prefac, Manager Business Transformation and Automation la PitechPlus a vorbit despre experiența altor țări în domeniul inteligenței artificiale. „Am sintetizat modul de lucru, viziunea și domeniile de interes în patru țări: SUA ca lider mondial, Franța și Germania ca lideri europeni, Polonia care are similitudini cu România și recent a adoptat o strategie ambițioasă.

În SUA, președintele a invitat, în mai 2018, un grup de 100 de persoane din universități, cercetare, autorități și companii, care au lucrat pe domenii și au lansat, luna aceasta, strategia de țară. SUA urmăresc să își mențină poziția de lider în AI pentru că este de importanță strategică, economică și financiară. În Franța, s-au creionat direcții strategice după discuții cu sute de oameni.

În Germania, a fost mai simplu: guvernul a prezentat strategia. În Polonia, autoritățile au lansat un apel oamenilor din universități, mediul academic, companiilor private de a contribui la o strategie. Cam ceea ce facem noi aici. Polonia și-a propus să ajungă în Top 20 țări care oferă soluții și servicii bazate pe AI până în 2025”.

Cum folosim AI?

Dan Oroș, Google: „sunt informatician din tânăra generație și Director de Marketing la Google. Lucrez cu start-up-uri pentru a le ajuta să implementeze soluții de machine learning pentru business. Cum folosim AI? Acum doi ani, am devenit prima companie „AI first company”.

Nu e doar o autodefinire, pentru că aceasta se reflectă în produsele noastre. Avem multe produse pe care le dezvoltăm și care folosesc e-learning de la „search”, la „android”, „translate” sau „maps”. Ajutăm business-urile să folosească e-learning. De exemplu, ajutăm retailer-ii de la care vor cumpăra clienții mai departe. Vrem ca, de anul acesta, să extindem cooperarea cu Facultatea de Informatică-Matematică pe machine learning. Avem 8 huburi în șase orașe din România și suntem dispuși să lucrăm pentru a crește baza de talente în AI”.

Miza pe studenți

Elena Burceanu, leader-ul echipei de cercetare teoretică de la Bitdefender: „De patru ani, Bitdefender se implică foarte activ în încercarea de a crește numărul de specialiști în AI. Am început acest efort prin înființarea echipei de cercetare teoretică și prin colaborări cu universitățile.

Prin echipa noastră trec elevi și studenți care își fac aici intership-ul. Ținem cursuri în programele de master și licență de la universitate, oferim burse de excelență, sponsorizăm cursuri și work shop-urile de AI. Recomandăm ca motorul acestei mișcări să fie industria și nu guvernul care pare destul de puțin implicat. Încurajăm industria să adopte tehnologii recente de AI, de aceea trebuie să colaboreze cu universitățile.

O altă strategie este dezvoltarea numărului de cercetători și ingineri de AI. Industria trebuie încurajată să își facă propriile centre de cercetare. O altă strategie o reprezintă accesul la date, iar aici trebuie găsite administrațiile locale dispuse să colaboreze și să ofere dea acces la date. Rolul guvernului este acela de crea un cadrul legal care să descrie modul cum funcționează finanțarea proiectelor și să reglementeze accesul la datele deschise”.

Sănătatea 4.0

Doctorul Radu Dop, Asociația Medicală Română a prezentat ca exemplu un sistem israelian al Digital Telemed System care eficientizează lupta împotriva diabetului spunând: „Digitalul a intrat în viața noastră ușor, normal și azi ne sperie. Noua generație, generația alfa, aparține altei lumi, ei se nasc nativi digitali. Domeniul sănătății are nevoie de resurse... și ne duce la o problemă insolvabilă: costuri incontrolabile, calitate greu de urmărit. Trasabilitatea valorilor este greu de urmărit.

În medicină, trebuie să gestionezi o ființă făcută din 100 de trilioane de celule, fiecare celulă având 200 de mii de reacții pe secundă. E un business de trilioane. Se desfășoară într-un mediu stresant, consumant pentru personalul medical. Cultura de înaltă performanță pe care o dorim în sănătate nu se poate fără digital. Orice platformă, program, device nu face decât să armonizeze un mediu care are o dispersie și o variabilitate de neimaginat. Sănătate 4.0 – obținerea de competență maximală pusă la dispoziția pacientului.

Competențele nu mai trebuie să stea într-un loc. Este un spațiu virtual în care se culeg date, se transportă, se judecă și se întorc ca suport pentru decizie terapeutică sau diagnostică”.

Pe mâna start-up-urilor

Adrian Marinescu, Microsoft: „Microsoft se zbate să învețe potențialii beneficiari, guvernul de exemplu, despre AI, despre transformarea digitală, optimizarea de costuri. Din păcate, răspunsul este destul de slab. Acum un an vorbeam cu fostul președinte al Estoniei și l-am întrebat: cum, în Estonia, s-a întâmplat transformarea digitală la nivel de țară? Răspunsul a fost: implicarea la nivel înalt.

Până când, de la acest nivel înalt, nu se iau niște decizii de stabilire a unor direcții de abordare a digitalizării, va fi destul de greu. Toate resursele Microsoft disponibile în România sunt la dispoziția celor interesați pentru stabilirea unei astfel de strategii AI. Microsoft se implică în sprijinirea start-up-urilor. Invit orice start-up din domeniul AI să vină la Microsoft și să ceară sprijin”.

Mobilitatea oamenilor

Liviu Drăgan, Druid: „Scopul numărul unu al AI este acela de a înlocui munca repetitivă, obositoare. România duce lipsă de resurse, tocmai, în muncile repetitive. Datorită globalizării, alte țări au rezolvat această chestiune prin muncitorii care vin din toate colțurile lumii.

Implementarea AI ar fi un beneficiu formidabil. Ca să se poată acest lucru, în afara unui suport al guvernului, cred că am avea câțiva pași. Primul, este legat de resursa umană. România are o problemă formidabilă cu ceea ce se întâmplă în IT: 85% lucrează în outsourcing. Această muncă nu aduce mare beneficiu României, în afară de taxele care se plătesc pentru salarii. Soluția pentru a sprijini sectorul de AI este susținerea start-up-urilor unde să fie atrași oamenii implicați, acum, în outsourcing.

În AI, datorită tehnologiilor care se schimbă de azi pe mâine, este foarte simplu de aplicat. Ne putem axa pe agricultură unde avem o tradiție, pământ roditor. Soluția este ca fondurile europene să nu fie folosite pentru programe de IT, ci să fie folosite pentru a angaja oameni de IT.”.

Cei cinci piloni

Lăcrimioara Isărescu, IBM – „La finalul lui 2018, Comisia Europeană a elaborat un plan de acțiune pentru statele membre în domeniul AI. Conform acestui plan, statele membre sunt încurajate să elaboreze o strategie până la mijlocul lui 2019. Nu mai e foarte mult timp. Ar trebui ca guvernul să inițieze aceste discuții. IBM are experiență pentru că suntem bine reprezentați în comitetele de lucru pe strategii naționale. Colaborăm cu alte companii dar și cu state, precum Polonia în elaborarea strategiei de AI.

Bazat pe experiența avută, credem că sunt cinci piloni necesari pentru dezvoltarea acestui domeniu. S-a vorbit, deja, despre competență, codul de etică, cercetare și inovare. Noi am adăuga: cum se transformă sectorul public folosind inteligența artificială. Numărul cinci este promovarea adoptării și implementării inteligenței artificiale. În ceea ce privește codul de etică și conduită, nu doar guvernul, dar și companiile trebuie să îl urmeze. Noi am dezvoltat un cod de etică în dezvoltarea inteligenței artificiale, avem și un board de etică”.

O oportunitate pe care nu ne permitem să o ratăm

Radu Gramatovici, Decanul Facultății de Matematică și Informatică a declarat: "Inteligența artificială reprezintă o oportunitate de dezvoltare economică a României pe care nu ne permitem să o ratăm. La Facultatea de Matematică și Informatică avem un colectiv dinamic de profesori și studenți în domeniu, centre de cercetare și programe de master noi în limba engleză de Inteligență artificială, Știința datelor, Procesarea limbajului natural și suntem pregștiți să contribuim la scrierea și implementarea unei strategii de țară bazată pe educație și cercetare. Apreciez inițiativa Romanian Business Leaders și cred în construcții clădite de jos în sus, din inițiativa, creativitatea și entuziasmul oamenilor, prin efortul comun al companiilor și al universităților."

Viorica Pătrăucean cercetator pe IA în DeepMind Londra și unul dintre ințiatorii și organizatorii EEML: „Inteligența artificială (IA) este un domeniu în plină dezvoltare, cu un potențial uriaș care trebuie să producă schimbări pozitive majore în diferite sectoare (de exemplu sănătate, educație, transport, agricultură) și să genereze creștere economică. România are baza necesară pentru studiul și dezvoltarea acestui domeniu: o comunitate IT foarte puternică și cunoștinte solide în domeniul științelor exacte.

Dar ca să putem avansa și crea produse care folosesc această tehnologie, trebuie să creăm programe de educație dedicate (masterat, doctorat) care sa pună cap la cap aceste cunoștințe și să le dezvolte pentru a forma oameni cu know-how necesar în IA. În paralel, trebuie să încurajăm inițiative de informare publică despre potențialul și beneficiile IA, dar și limitările curente, pentru ca oamenii să nu se simtă amenințați de schimbările aduse, și să înțeleaga cum poate fi folosită această technologie.

Pentru a putea coordona astfel de progame, este extrem de important ca România să vină cu o strategie națională pe IA, în care toate părțile potențial implicate să își exprime interesele: sectorul public, sectorul privat, sistemul de învățământ. Aducând la masă toți potențialii investitori și beneficiari, putem să ne asigurăm că soluțiile propuse reprezintă nevoile și interesele tuturor, și că toți vor avea de câștigat din această transformare”.

Ștefan Baciu - SAS Country Manager România și Republica Moldova: „Artificial Intelligence nu mai este doar un concept aproape SF – este pentru multe companii o realitate.

Fie că vorbim de sisteme analitice avansate care pot prezice cu un grad foarte mare de încredere evoluția consumului de energie de exemplu, sau clienții cu cel mai mare risc de a renunța la anumite servicii sau despre sisteme care pot înțelege volume mari de text chiar și în limba română și pot extrage subiectele care se discută, sentimentul/tonul discuției – toate acestea deja se întâmplă.

Pentru noi, SAS România – aceste subiecte reprezintă noua realitate și contribuim, în fiecare zi, la evoluția business-ului clienților noștri cu astfel de soluții. Dar, ca orice altă decizie strategică – investiția în solutii avansate de analiză a datelor trebuie analizată cu atenție și susținuta constant de întreaga echipă de management al unei companii.

4 idei in 4 minute

Masa Rotundă s-a desfășurat după un model de strângere a unei idei pe minut. Silviu Teodoru și Sergiu Russu de la Oracle au prezentat:

Idee 1 – Promovare AI în Mediul Academic: Investiția pe termen lung în resursa umană este esențială pentru dezvoltarea unei țări. Astfel, promovarea în mediul academic a cunoștințelor despre Inteligența Artificială este absolut necesară pentru a pune bazele aplicării acesteia ulterior în diferite domenii din economie, inclusiv în sectorul public. Oracle, prin departamentul Oracle Academy a fost și este în continuare aproape de mediul universitar și liceal, punând la dispoziție accesul la ultimele inovații tehnologice.

Idee 2 – Valorificarea datelor prin AI In ultimii ani tehnologia a evoluat foarte mult și a devenit atât de prezentă printre noi încât a ajuns sa fie un serviciu de masă. În schimb, companiile recunosc acum valoarea datelor și, conform cu percepția actuală, acestea sunt considerate ‘noul petrol’, adică cea mai valoroasă resursă. Oracle, care tradițional este leader în gestiunea datelor, oferă tehnologii moderne de valorificare a volumelor mari de date, care se încadrează în categoria Inteligenței Artificiale sau Machine Learning, cu scopul de a descoperi cunoștinte noi într-un timp scăzut, toate aceste lucruri cu valoare adăugată fiind posibile pentru diferite sectoare economice.

Idee 3 – Utilitate pentru Cetateni Inteligența Artificială este aplicabilă în multiple domenii cu scopul de a îmbunătăți experiența cetățenilor sau pentru a crește nivelul de trai. Enumerez doar câteva dintre cazurile de utilizare sau domeniile care își îmbunătățesc activitatea ca urmare a dezvoltării Inteligenței Artificiale – actul medical personalizat, orașul inteligent, prevenția fraudelor, agricultura inteligența, educație ridicată.

Idee 4 – AI în toate aplicațiile și serviciile Marii furnizori de tehnologie încorporeaza Inteligența Artificială în fiecare aplicație sau serviciu, la un anumit nivel – fie în infrastructura sau platforma tehnologică, fie la nivelul aplicației sau a serviciului cu care interacționează utilizatorul final. Aceasta este tendința în industrie și de aceea este important ca și România să fie pregatită să beneficieze de această evoluție a tehnologiei aplicată asupra datelor.

Newsweek România a fost partenerul exclusiv a dezbaterii „Strategia de țară pentru inteligența artificială”, organizată de Romanian Business Leaders prin programul RePatriot.