Șeful ANAF, Adrian Nicuşor Nica: TVA-ul neîncasat va fi cunoscut public, pe fiecare industrie în parte
Adrian Nicuşor Nica, președintele ANAF, spune pentru Newsweek România că TVA-ul neîncasat, adică diferenţa dintre TVA-ul prognozat şi cel încasat, va fi cunoscut public, pe fiecare industrie în parte.
Nica a spus la Newsweek Financial Summit 2026 că ANAF lucrează la o idee interesantă: împărţirea gap-ului de TVA pe domenii de activitate.
#2026 FINANCIAL SUMMIT a fost suținut de Academia de Studii Economice, Banca Transilvania, Exim Banca Românească, Garanti BBVA și Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.
"O să lucrăm și avem un proiect atât cu ASE, cât și cu Banca Mondială. ANAF a solicitat experților ASE și experților Băncii Mondiale, în baza unui contract, să împărțim gap-ul de TVA pe domenii de activitate", a explicat şeful Fiscului.
Adrian Nicuşor Nica (ANAF): TVA-ul neîncasat va fi cunoscut public, pe fiecare industrie în parte
"Promit că, la final, vom publica gap-ul de TVA pe fiecare industrie în parte. Toate acțiunile de control pe care le conducem vor fi astfel explicabile", a spus Adrian Nicuşor Nica.
"Experții ASE și Băncii Mondiale vor face analize", a detaliat Nica, "și vor spune: în industria cutare, gap-ul e mai ridicat, și atunci acțiunile de control vor fi direcționate transparent, în zona aceea".
Însă chestiunea aceasta, a gap-ului de TVA, adică raportul dintre TVA necolectat și TVA teoretic colectabil (VTTL), este chiar mai complexă decât atât.
Citeşte şi: VIDEO Adrian Nicuşor Nica (ANAF): Încasările sunt în grafic. Ce se întâmplă cu bunurile confiscate?
"O altă zonă unde avem probleme și discutăm și avem colaborări foarte bune cu instituțiile statului este vânzarea pe platforme non-UE, făcută de vânzători non-UE", explică şeful ANAF.
"Concret: avem o platformă din afara UE, la care au acces cumpărători români, ce cumpără din China. Vânzătorul nu se înregistrează fiscal nici în România, nici în UE şi colectează banii de la consumatorul român.
Deci, colectează inclusiv TVA și, prin această neînregistrare, pleacă cu toți banii, iar noi rămânem cu gap-ul de TVA. Asta este o zonă în care acționăm constant, cu structurile antifraudă", a spus Adrian Nicuşor Nica.
"Pentru asta am și introdus taxa pe colet: pentru a avea trasabilitate, nu neapărat pentru cât înseamnă taxa în sine, ci pentru a vedea câte colete și ce valoare au și ce TVA colectăm.
Și aici mai avem de lucru, pentru că nu toate țările membre UE aleg să facă schimb de informații cu noi, pe acest subiect, unele având un anume rol, în acest proces", a declarat la Newsweek Financial Summit 2026 preşedintele ANAF.
România a înregistrat în ultimii 5 ani (aproximativ 2019-2023/2024) cel mai mare gap de TVA (decalaj de încasare) din Uniunea Europeană, menținându-se constant pe ultimul loc la colectarea acestei taxe, conform businessforum.ro.
Citeşte şi: VIDEO Cătălin Câmpeanu (ISF): Avem tendinţa să ne asigurăm mai întâi maşina, apoi şi viaţa
Iată evoluția aproximativă a gap-ului de TVA în procente, bazată pe rapoartele Comisiei Europene, conform Digi24.ro:
2019 - 2020: Gap-ul s-a situat la un nivel ridicat, de peste 33% - 35%.
2021: România a înregistrat un vârf de 36,7% din TVA neîncasat, reprezentând pierderi de aproximativ 9 miliarde de euro.
2022: Deficitul a fost estimat la 26,7% - 30,6% (conform ajustărilor ulterioare ale Comisiei Europene).
2023: Gap-ul de TVA a rămas extrem de ridicat, de aproximativ 30%, cu pierderi nominale de peste 45 de miliarde de lei, mult peste media UE, de sub 10%.
2024 (Estimări): Deși digitalizarea a început să dea rezultate, se estimează că gap-ul a rămas la un nivel ridicat, în jurul valorii de 29,5% - 30%.
Evaziunea fiscală și frauda de tip carusel sunt cauzele majore, contribuind la neîncasarea TVA. Miza este enormă.
Miza gap-ului de TVA este enormă
În anul 2023, statul român a încasat din TVA suma totală de 21,45 miliarde de euro. Asta înseamnă că nu a încasat cam 10 miliarde de euro.
Cu 10 miliarde de euro, România ar putea construi aproximativ 350 – 500 de kilometri de autostradă, în funcție de relief. Bugetul acesta enorm ar acoperi modernizarea a peste 1.000 de kilometri de cale ferată, pentru viteze de 160 km/h.
Tot cu banii aceştia, s-ar putea construi și dota complet aproximativ 15-18 spitale regionale de urgență. Suma ar permite construcția a peste 1.000 de școli moderne sau campusuri școlare la standarde europene.
Exemplele pot continua.
