Suveraniştii sunt un risc de criză economică. România va fi fără buget până în februarie. România intră în cel mai greu an din ultimele două decenii fără o lege a bugetului de stat.
Mai mult, dacă schimbările politice nu modifică abordarea Bruxelles-ului față de viitorul Guvern, noul Executiv, oricare ar fi el, va trebui să crească din aprilie 2025 majoritatea taxelor și impozitelor naționale și locale.
Suveraniştii sunt un risc de criză economică. România va fi fără buget până în februarie
O alternativă la creşterea taxelor şi impozitelor ar fi o consolidare fiscală veritabilă, prin scăderea cheltuielilor, or aceasta se poate face numai cu reformă economică.
Condiţiile politice actuale nu permit acest lucru. Pe de altă parte, surse din mediul de business au declarat Newsweek de acum mai bine de o lună că se aşteaptă o lege a bugetului de stat prin luna februarie sau martie.
Deocamdată, oficialii actualului Guvern se gândesc cât putem trăi din rezerve, elemente constituite pentru situații excepționale, când statul nu încasează suficiente venituri și nu se mai poate împrumuta la dobânzi sustenabile.
Citeşte şi: Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Dacă am face ce spune Călin Georgescu, România ar intra în faliment
Newsweek a analizat data la care s-a aprobat bugetul de stat, în ultimii cinci ani. Odată, a fost aprobat chiar în anul de valabilitate, în 2019, iar în următorii patru ani, la limită, în decembrie, anul precedent, cu excepţia anului 2020, când legiferarea a întârziat puţin. Legea bugetului nr. 50/2019 legifera bugetul de stat pe 2019 pe 15 martie.
Pentru următorul an, textul legal a apărut pe 5 ianuarie 2020, pentru 2021, pe 8 martie 2021, apoi pe 31 decembrie 2021, pentru anul 2022, iar pe 22 decembrie 2022, pentru anul 2023. În fine, pentru acest an, bugetul de stat a fost promulgat pe 29 decembrie 2023.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor nu au răspuns întrebărilor Economica, referitoare la bugetul pe anul 2025 și, respectiv, nivelul rezervei financiare.
Citeşte şi: Efectul unei crize guvernamentale în Bulgaria. Fondurile PNRR, tăiate. Intrăm în acelaşi scenariu?
Mai mult, surse politice și guvernamentale au vorbit deschis despre imposibilitatea elaborării unui buget (nr. deși legea spune că bugetul trebuie adoptat în anul anterior celui la care se referă, au mai fost situații când nu s-a întâmplat astfel).
„Noul președinte va desemna un premier și credem că se va putea forma un nou Guvern, care să își construiască bugetul. Noi nu avem de ce să o facem acum.
Până la final de februarie putem trăi din buffer. Dacă acel buffer ar merge către plata datoriei, s-ar obține o înjumătățirea a acesteia", explică o sursă.
Alt pericol. Deficit bugetar excesiv
Amintim că, la nivelul lunii septembrie (ultimele date disponibile), datoria publică a României urcase la 54,4% din PIB, nivel record care, în termeni absoluți, reprezintă aproape 917 miliarde de lei.
În același timp, deficitul bugetar a ajuns la 6,19% din PIB, la final de octombrie, de asemenea un record, ceea ce înseamnă că nevoia de finanțare e tot mai mare, deci datoria va continua să crească.
Rezerva financiară (bufferul) este gândită nu pentru a plăti datorii sau cheltuieli curente, în situații normale, în care încasezi și te împrumuți la niveluri decente, ci pentru situații excepționale.