Veniturile fiscale sunt un instrument esențial pentru guverne pentru a finanța servicii publice precum asistența medicală și educația, însă ratele de impozitare variază foarte mult în Europa.
Euronews Business a analizat câte taxe colectează fiecare țară și ce proporție din PIB-ul ei reprezintă acestea. Conform Eurostat, raportul mediu impozite/PIB în UE a fost de 40%, în anul 2023.
Analizând situaţia din UE, Regatul Unit, Turcia și țările AELS, proporția variază de la 22,7% (în Irlanda) la 45,6% (în Franța).
Românii stau mai bine decât maghiarii la gradul de împovărare prin taxare. Care sunt cifrele?
În Ungaria, raportul impozite/PIB este de 35,1%. Belgia (44,8%), Danemarca (44,7%) și Austria (43,5%) se află în fruntea listei, urmate îndeaproape de Franța.
Cu excepția Islandei, celelalte țări scandinave au raporturi impozite/PIB ridicate, Finlanda, Suedia și Norvegia înregistrând 42,7%, 42,6%, respectiv, 41,8%., conform economx.hu.
Luxemburg (41,9%), Italia (41,7%), Grecia (40,7%) și Germania (40,3%) se situează de asemenea peste media UE.
Citeşte şi: Cum pot fenta instituţiile publice plata TVA la bugetul de stat? Taxarea inversă este cheia
Veniturile fiscale, inclusiv contribuțiile la asigurările sociale, sunt sub 30% din PIB, în cel mai scăzut interval, alături de Irlanda, în Turcia (23,5%), Elveția (26,9%), Malta (27,1%), România (27,3%) și Bulgaria (29,9%).
Lituania, Letonia, Estonia, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia se află deasupra grupului inferior, deși ponderea lor este încă relativ modestă: în jur de 32% - 35%.
Sorin Dinu, analist economic, explică: "Depinde de ratele de impozitare, de structura PIB. Ungaria, în general, are impozite ceva mai mari decât România.
Citeşte şi: Cât te costă în plus plinul de carburant, după mărirea TVA şi a accizei?
Statul care are o taxare mai mare trebuie să strângă mai mult din această taxare, pentru că fiecare impozit are un randament maxim".
Dacă Ungaria are rate ceva mai mari decât noi, explică Dinu, în mod logic trebuie să strângă mai mulţi bani decât România, ca procent din PIB.
Se poate face o commparaţie, din acest punct de vedere? Este greu de făcut o comparaţie, explică expertul,pentru că există state europene care au impozitare progresivă. Statele au sisteme de impozitare diferite.
Citeşte şi: Blocaj în farmacii din cauza creșterii TVA. Pensionarii nu-și pot lua medicamentele compensate
O comparaţie Ungaria - România duce la concluzia că nivelul de taxare din Ungaria este ceva mai ridicat şi mai împovărător, dar maghiarii au un florilegiu întreg de scutiri de taxe şi impozite şi de excepţii, prin care se aplică o impozitare mai mică decât cea regulară, la diferite categorii sociale.
În general, la noi, lucrurile sunt mai sofisticate şi se schimbă mereu, creînd o senzaţie de nisipuri mişcătoare, la care mediul de afaceri este reticent, pe când Ungaria pare mai stabilă şi mai consecventă, chiar dacă are taxe regulare mai mari.
Vom da în continuare câteva exemple. Impozitul pe venit în Ungaria se percepe la o cotă fixă de 15%. În România, a devenit în anul 2018 10%, faţă de cota anterioară, de 16%.
Avantaj la angajator
În Ungaria, în plus, există alte două contribuții percepute asupra venitului: una la asigurările sociale, de 18,5% (care se deduce din salariul brut) și un impozit pe angajator de 13%.
Acesta nu face parte din salariul angajatului, ci este plătit de angajator. Astfel, impozitul pe venitul efectiv este o cotă fixă de 46,5%.
În România, CAS este 25%, iar CASS a este 10% din venitul brut. Astfel, impozitul pe venit efectiv este de 45%.
La TVA, Ungaria e cea mai costisitoare din UE
Mai prost decât la vecinii noştri, pentru angajat, pentru că la maghiari, din 46,5%., 13% plăteşte angajatorul, dar mai bine pentru angajator.
TVA, în Ungaria, este 27%, cea mai mare din UE. Există o cotă redusă de 5%, pentru majoritatea medicamentelor și unele produse alimentare.
La noi, de puţin timp, TVA regulară a crescut de la 19% la 21% şi mai există o cotă de 11%, la unele dintre produsele şi serviciile care aveau 5% şi 9%.
Avantaj HORECA
Budapesta aplică o cotă redusă de 18% pentru conexiunile de Internet, restaurante și servicii de catering, produse lactate și de panificație, servicii hoteliere și acces la evenimente în aer liber de scurtă durată.
Aşadar, un avantaaj pentru HORECA. În ianuarie 2017, impozitul pe profit a fost unificat la o cotă de 9% - cea mai mică din UE, deci avantaj pentru mediul de business. În România, este 16%.
Dividendele primite nu sunt supuse impozitării, cu condiția să nu fie primite de la o societate străină controlată (SFC), o sintagmă care nouă, ca români, ni se pare ciudată.
România are dividendele impozitate
În România, pentru dividendele distribuite în baza situațiilor financiare interimare, întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat, care începe în anul 2025, se menține cota de 10%.
Impozitul pe dividende se majorează astfel: 4%, începând cu 1 iulie 2025 (de la 2%, până la 30 iunie 2025), conform Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Românii stau mai bine la taxare decât maghiarii - Foto: Profimedia Images
Câștigurile de capital, în Ungaria, sunt incluse în impozitul pe profit, cu anumite scutiri. Ele sunt impozitate la o cotă fixă de 15%.
În România, câștigurile de pe piața internă (BVB) se impozitează cu 1%, pentru instrumentele dobândite și vândute după un termen mai mare de 365 de zile, și cu 3%, pentru instrumente dobândite și vândute într-un termen mai mic de 365 de zile, conform Goldring.
