Cum sunt protejați prin plafonarea prețului la energie românii cu venituri mici? Expert: „Regula e inversată”
O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că prețul plafonat la energie nu-i protejează suficient pe românii cu venituri mici. În Grecia, de exemplu, costurile sunt acoperite aproape în totalitate de stat.
Expertul în energie, Dumitru Chisăliță, arată, într-o analiză publicată de Asociația Energie Inteligentă, că ”în orice țară civilizată există o regulă nescrisă: dacă ești sărac, statul nu are voie să te lase în frig și întuneric. În România, această regulă a fost nu doar ignorată, ci inversată”.
El arată că o mare parte din banii românilor cu venituri mici se duce către factura de gaze și electricitate.
Într-o comparație cu Grecia, cetățenii cu venituri mici de acolo au asigurate de către stat astfel de cheltuieli.
Cum sunt protejați prin plafonarea prețului la energie românii cu venituri mici? Expert: „Regula e inversată”
Conform lui Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energie Inteligentă (AEI), există un test simplu prin care putem vedea dacă un stat este cu adevărat social:
Citește și: Costul total al plafonării la energie se ridică la aproximativ 30.000.000.000 lei
„Întrebarea nu este cât de mare este prețul la energie, ci cât din venitul unui om sărac este înghițit de factura la gaz și electricitate.
Comparația dintre Grecia și România este devastatoare.
În Grecia, indemnizația socială minimă este de aproximativ 9.600 de euro pe an.
Costurile anuale medii pentru gaze naturale și electricitate sunt de circa 1.800 de euro. Statutul elen intervine astfel, pentru consumatorii vulnerabili, până la 100% din aceste costuri pot fi acoperite.
Cu alte cuvinte, un cetățean grec sărac nu este condamnat să aleagă între hrană și încălzire”, a explicat expertul în energie.
Potrivit lui, în România, realitatea este opusă. ”O persoană singură cu indemnizație socială minimă trăiește cu aproximativ 1.281 lei pe lună, adică circa 3.000 de euro pe an. Facturile anuale la gaze și electricitate ajung la aproximativ 1.257 de euro (apartament cu 2 camere). Ajutorul oferit de stat? Aproximativ 150 de euro pe an.
Rezultatul. Statul român acoperă doar 12% din factura energetică a unui om care trăiește deja sub pragul sărăciei. Restul de aproape 1.100 de euro trebuie să fie plătit dintr-un venit anual de doar 3.000 de euro.
Asta înseamnă că un român sărac ajunge să cheltuie peste o treime din tot venitul său doar pe energie”, a spus președintele AEI .
Conform specialistului, în Grecia, un om aflat în situație similară este protejat tocmai de acest colaps financiar.
Guvernul român pretinde că apără populația prin „plafonarea prețurilor”. În realitate, această politică este o politică pentru cei 80% din consumatori, care nu sunt deloc vulnerabili și nu pentru cei săraci.
Prețul plafonat este, de multe ori, foarte apropiat de cel din piață, ajutorul real pentru cei vulnerabili este simbolic. Plafonarea nu îi protejează pe săraci – îi ajută pe consumatorii bogați”, a mai subliniat Chisăliță.
Expertul a explicat și de ce se întâmplă acest lucru:
„În Grecia, statul pornește de la o idee simplă: energia este un bun esențial . În România, energia este tratată ca un produs de lux pe care chiar și cei mai săraci trebuie să-l plătească aproape integral.
Aceasta nu este o problema tehnica. Este o decizie politică. România a ales să transfere costul crizei energetice pe umerii consumatorilor, în timp ce bugetul public a fost folosit pentru a compensa companii, nu oameni.
Un stat care oferă 150 de euro pe an pentru facturile la energie care costă 1.300 euro pe an și care trăiește cu 250 de euro pe lună și îi spune că „la protejat” nu face politică socială.
Face cosmetică bugetară peste o sărăcie reală”, a precizat Dumitru Chisăliță conform analizei de pe AEI.
Cât este prețul plafonat la energie în România?
În România, schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira la data de 1 aprilie 2026. Astfel, până la 31 martie 2026, prețul este de 0,31 lei/kWh cu TVA pentru clienții casnici și 0,37 lei/kWh cu TVA pentru clienții noncasnici cu un consum anual de cel mult 50.000 MWh, precum și pentru producătorii de energie termică și anumite categorii de clienți reglementați.
Citește și: Plafonarea gazelor expiră la 31 martie. Ministrul dă asigurări că nu vor fi creșteri bruște de prețuri
În acest context, ,inistrul energiei, Bogdan Ivan, a afirmat recent că are „mare încredere” că eliminarea schemei de compensare pentru gazele naturale, de la 1 aprilie, nu va duce la creșteri de prețuri.
„În situaţia puţin probabilă că vor exista perturbaţii pe piaţa internaţională, pe piaţa regională, în materie de gaze, am pregătit alternativa, cea în care să avem reducere graduală a acestui plafon timp de un an de zile, până în 2027, pentru a proteja
persoanele fizice şi companiile de o creştere bruscă a preţurilor la gaze naturale, aşa că, în cel mai rău caz, vom avea o prelungire de un an de zile, o reducere graduală a acestui plafon dar în mod normal astăzi avem oferte sub preţul plafonat”, a spus Bogdan Ivan.
