Costul total al plafonării la energie se ridică la aproximativ 30.000.000.000 lei
Costul total al plafonării la energie se ridică la aproximativ 30 de miliarde de lei, din care circa 18 miliarde de lei au fost folosite pentru a acoperi energia electrică, în timp ce 12 miliarde de lei au mers către gazele naturale.
"Criza energetică declanşată în Europa deschisă cu 2021 a împins România într-o situaţie fără precedent: preţurile la electricitate şi gaze au crescut accelerat, situaţie care risca să se transforme într-o povară greu de suportat pentru milioane de gospodării şi pentru o mare parte a economiei. Pentru a evita un şoc social şi economic, statul a decis introducerea unei scheme de plafonare, prin care consumatorii plăteau un preţ limitat, iar diferenţa faţă de preţul real din piaţă era acoperită din buget. Efectul plafonării a permis populaţiei să rămână la un nivel gestionabil, într-o perioadă în care preţurile din pieţele europene ajunseseră la maxime istorice", se arată în analiză.
Costul total al plafonării la energie se ridică la aproximativ 30.000.000.000 lei
De asemenea, plafonarea a contribuit la menţinerea funcţionării unităţilor medicale, a şcolilor, a serviciilor publice şi a afacerilor mici şi mijlocii, care altfel s-ar fi putut confrunta cu întreruperi, închideri sau concedieri, menţionează sursa citată.
"Conform datelor cumulate până în 2025, costul total al acestor intervenţii se ridică la aproximativ 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, circa 18 miliarde de lei au fost folosite pentru a acoperi energia electrică , în timp ce aproximativ 12 miliarde de lei au mers către gazele naturale. În total, schema sa aplicat timp de mai bine de trei ani şi a acoperit atât consumatorii casnici, cât şi o parte importantă a mediului economic.", precizează AEI.
Pe de altă parte, statul mai are restanţe către furnizori de 6 miliarde lei, conform Ministerului Energiei, sau 8,3 miliarde lei restanţe, în noiembrie 2025, conform Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
"Avantajul pe termen scurt al plafonării a fost că a calmat populaţia într-un moment în care preţurile explodau şi a evitat un şoc social (restanţe la facturi, debranşări masive, falimente de IMM-uri). Dezavantajele mari pe termen mediu-lung au determinat distorsiuni de piaţă, preţul la consumator nu mai reflecta realitatea, dând un semnal economic fals că "energia e ieftină", deşi nu era.
Citește și: Panouri solare care topesc zăpada ca să dea mai multă căldură. Inovație pentru factură mai mică iarna asta
De asemenea a condus la blocarea banilor în subvenţii şi nu în investiţii, dar a creat restanţe şi risc mare pentru furnizori (furnizorii au finanţat de fapt schema de plafonare din banii lor, aşteptând ani întregi să-şi recupereze diferenţa de stat şi astfel generând probleme de cashflow, dar şi costuri suplimentare cu credite, costuri care sunt recuperate de la clienţi după eliminarea plafonării şi determină preţuri mari", se arată în document.
Citește și: Cât costă să pui panouri fotovoltaice și să reduci factura la curent? Poți monta și la altă adresă
În paralel, în timpul perioadei de plafonare, statul a încasat 67-80 miliarde lei din taxe, conform Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), dividende şi diverse impozite suplimentare generate de scumpirea energiei, "adică de peste două ori cât a plătit pe compensări".
