România câştigă puţin, cu o industrie subdezvoltată, ce produce materii prime şi materiale

România are o industrie subdezvoltată, ce produce materii prime şi materiale, şi câştigă puţin. Deficitul balanţei comerciale, în luna ianuarie, a fost de 1,958 miliarde de euro, mai mic cu 359 de milioane de euro (15,5%) decât în ianuarie 2023, informează Statistica.

Pare să fie o veste bună, în sensul că economia nu mai este supraîncălzită de un deficit excesiv, dar este oare aşa? Realitatea este că în ianuarie au scăzut și exporturile, dar și importurile, iar acestea mai mult decât exporturile. Iar asta nu este bine.

România are o industrie subdezvoltată, ce produce materii prime şi materiale, şi câştigă puţin

Este vorba acum despre un fenomen localizat la luna ianuarie? "Este legat de faptul că probabil că au scăzut importurile de completare, care înseamnă importurile de bunuri utilizate în producerea altor bunuri sau servicii, care sunt apoi exportate", explică analistul economic Sorin Dinu.

De ce au scăzut? Pentru că industria a scăzut anul trecut cu 2,3%. Este vorba despre o pierdere de competitivitate, despre încetinirea activităţii economice, din cauza impactului schimbării structurii de producţie, costurilor, preţurilor ş.a.m.d., totul pe fondul măsurilor fiscale de anul trecut.

"Văd că apare fenomenul şi la Maşini şi echipamente", detaliază Dinu, explicând că "este vorba despre unele activităţi legate de industria auto, care făceau un fel de lohn, nu au mai fost viabile şi s-au închis sau şi-au redus activitatea".

Citeşte şi: România va acorda consultanță în privința modernizării sistemului energetic al Ecuadorului

La produsele chimice şi la cele derivate, la fel, au scăzut importurile, dar au scăzut şi exporturile. Mecanismul este că, din cauza lipsei materiilor prime, preţurile vin peste preţurile externe, pe concurenţă.

La combustibili, pe de altă parte, este vorba despre reducerea puterii de cumpărare. Şi transportatorii au avut proteste în ultima perioadă, pe motivul creşterii costurilor. "Probabil că au scăzut importurile de completare, ceea ce înseamnă aportul de completare, adică importurile de bunuri care sunt utilizate în producerea un altor bunuri sau servicii.

Dar pe carburanții auto cererea nu este neelastică? Da și nu, spune analistul economic. "Cererea de carburanţi poate fi considerată oarecum inelastică, adică elasticitatea este sub unu, dar asta nu înseamnă că, în anumite condiții de piață și de ajustare a consumului, nu poate să scadă. Noi aici nu vedem decât cererea de carburanți pe total.

Citeşte şi: Mihai Daraban: România are mare nevoie să reintre pe piețele din America de Sud

Ea este neelastică la gospodării, dar nu este același lucru la firmele de transport. În momentul în care avem consum de carburanți pentru transportul de mărfuri și persoane, dar în special de mărfuri, dacă nu mai pot fi competitiv la Transporturi nu mai primesc contracte, nu mai exist economic şi atunci dispare şi consumul de combustibili şi scade cererea de carburant".

Foto: Wikimedia/Foolad Mobarakeh/CC BY-SA 3.0

De exemplu, până acum câțiva ani, erau firmele de autocare care făceau transport pe autostradă, pe ruta Constanța - București. Acolo nu mai e acum niciuna. Unele s-au mutat pe alte rute, altele au dat faliment. "Acum, la Constanța, cu trenul, e mai rezonabil, în două ore şi ceva ai ajuns, e competitiv", explică Sorin Dinu.

Citeşte şi: CCIR se implică în revitalizarea relațiilor economice cu Albania

Aşadar, reducerea aceasta a deficitului comercial, în luna ianuarie, bazată pe o scădere de importuri, este în realitate o reducere a cererii, generată de reducerea activității economice.

România depinde foarte mult de industria auto. Or, sectorul auto european trece prin schimbări sau provocări majore. De aceea, iarăși, pe Chimie, îngrășăminte, prețul gazelor, prețul îngrășămintelor, structura geopolitică modifică cererea şi oferta de pe piaţă, adică apare interzicerea de importuri din zona Rusiei și din alte părți şi atunci unele lucruri se schimbă.

Ce trebuie să înțelegem? Că este bine că Guvernul a indus acest factor de input, prin care economia a încetinit, pentru că atunci a scăzut deficitul comercial și s-a răcit economia?

Cheia este la valoarea adăugată mică sau mare

Nu, spune Dinu. Creşterea taxelor indirecte (n.n.: făcută de Cabinetul Ciolacu, anul trecut) nu este soluţia pentru o răcire. "Reajustarea deficitului comercial trebuie să făcută pe alte principii. Ajustarea deficitului comercial presupune să faci importuri de materii bine, pentru a realiza în intern produse mai valoroase", spune expertul.

Adică produse (dar şi servicii) cu valoare adăugată mare. Problema României e că, după 1990, s-a canalizat în zona sectoarelor economice cu valoare adăugată redusă.

Expertul de exemplul producției de materii sermifabricate agroalimentare, ori producția de semifabricate, din industria metalelor, de exemplu aluminiul, care nu rezolvă problema, pentru că au valoare adăugată mică.

Aluminiu brut, aluminiu pentru aerospaţiale

De exemplu, să luăm grâul. Exportăm grâu, alţii îl cumpără ieftin, îl prelucrează şi ne importă produse procesate cu valoare adăugată mare. Marile concerne, ca Nestle, sunt specialiste în asta.

Alt exemplu foarte sugestiv: calupul de aluminiu brut are o primă mică, de 100 - 200 de euro. Dar aluminiul acela, prelucrat pentru sectorul aerospațial, are o valoare adăugată mare, de 3.000 - 4.000 de euro. De 30 sau 40 de ori mai mult.

Aşadar, cu același consum de energie, produci diferite tipuri de aluminiu, numai că valoarea adăugată pe care o realizezi este diferită. Trebuie să ştii unde să te poziţionezi pe lanţul valoric. Alţii cumpără lingoul brut de aluminiu ieftin de la noi şi, cu tehnologia lor înaltă, fac valoare adăugată mare, mutând profiturile importante la ei.