Newsweek România a stat de vorbă cu singura asociație din România a magazinelor online, o piață de 7 miliarde de Euro anual, pe marginea controversatei măsuri de implementare a CNP ului fiscal.
Una din concluzii a fost că magazilele din China ar putea beneficia masiv.
Asociația Magazinelor Online: "Efectul CNPului fiscal poate fi o favorizare a jucătorilor din China"
Citește și: Ce este CNP-ul fiscal și cum îi va influența pe români în viitor? Cumpărăturile online, verificate
Newsweek România: Care va fi impactul asupra industriei comerțului online din România a măsurii guvernului de implementare a unui CNP fiscal? A fost consultată industria de către membrii guvernului înaintea anunțării posibilității implementării acesteia?
Cristian Pelivan, Director Executiv al Asociației Române a Magazinelor Online: Nu am fost consultați cu privire la această măsură și am aflat despre ea din declarațiile de presă ale ministrului Marcel Boloș. La aproape o săptămână de la acestea a apărut și proiectul de ordonanță de urgență.
Nu știm cât va dura eliberarea CNP-ului fiscal și dacă ANAF va putea elibera aceste coduri într-un timp extrem de scurt pentru cei aproape 9 milioane de români care au plasat cel puțin o comandă online. Cert este că orice fricțiune în procesul de achiziție poate rezulta într-o rată de abandon mai mare.
Ce se va întâmpla în perioade foarte încărcate pentru industrie, de tipul Black Friday, când unii comercianți pot vinde într-o zi cât într-o lună întreagă?
În loc să plaseze comanda în câteva secunde pentru a prinde o ofertă bună, va fi consumatorul nevoit să treacă prin fluxuri nou introduse, să completeze date și formulare care îi vor îngreuna achiziția?
Dacă CNP-ul fiscal va fi obligatoriu pentru a putea face o achiziție online din România, cel mai probabil un procent însemnat dintre consumatori se vor orienta către magazine online din afara țării, fie din state membre UE, sau mai ales din state terțe, din afara UE, pe care le vedem extrem de active în România în ultimul an, cu riscurile aferente.
Newsweek România: Credeți că este o măsură menită doar să aducă bani la bugetul de stat și să ofere informații sensibile autorităților statului referitoare la ce fel de produse cumpără românii sau în spatele unei astfel decizii bănuiți că se află lobby-ul unor jucători de profil de pe piețele externe: China, SUA etc?
Cristian Pelivan: Nu știm ce se dorește prin implementarea acestei măsuri și nu înțelegem cum ar putea combate evaziunea fiscală într-un sector cu un grad ridicat de conformare și raportare fiscală. CNP-ul fiscal presupune eliberarea unei facturi fiscale, or cine emite factura fiscală este fiscalizat.
Cine vinde la negru, fără factură, nu va fi împiedicat să o facă în continuare de apariția acestui CNP fiscal. Ținând cont că măsura nu are un studiu de impact în spate, dimpotrivă, poate vom constata peste un an că a avut efectul invers celui scontat.
Din punctul nostru de vedere, pe baza informațiilor disponibile la acest moment, măsura va dezavantaja în mod cert companiile românești și va duce la scăderea vânzărilor acestora, implicit a încasărilor bugetare, pentru că va reorienta consumatorii spre magazinele străine din Asia, unde nu vor fi obligați să ofere CNP-ul.
Citește și: Ministerul de Finanțe dorește CNP pentru cumpărături online. Achizițiile de lux, controlate de Fisc
Newsweek România: Din ce ați înțeles dvs. CNP-ul fiscal va fi o măsură obligatorie și pentru magazinele de comerț online din China, SUA sau UE sau nu?
Cristian Pelivan: Datele arată că doar în 2023 au intrat în UE aprox. 2 miliarde de trimiteri e-commerce din state terțe, mai ales din Asia, care au trecut sub pragul de 150 de euro peste care ar trebui plătite taxe vamale. În mod cert, magazinele online din afara României nu vor trebui să se supună acestui CNP fiscal.
Prin urmare, companiile din străinătate nu vor fi impactate de aceste noi reglementări, pe când antreprenorii români vor avea costuri suplimentare și fluxuri îngreunate prin gestionarea acestor CNP-uri fiscale. De aceea, dacă va fi obligatorie pentru companiile înregistrate în România, o considerăm o măsură discriminatorie, ce va crea un avantaj competitiv companiilor din afara României.
Este o direcție îngrijorătoare, mai ales ținând cont că datele dintr-un studiu McKinsey din urmă cu câtiva ani arătau sectorul e-commerce românesc campion regional, alături de cel din Cehia, în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește balanța comercială pozitivă.
Magazinele online românești au reușit să vândă mai mult către străini decât au cumpărat românii online de la magazine din afară. În loc să consolidăm această tendință și să ducem cât mai multe magazine online, IMM-uri și produse românești peste graniță, pare că sectorul va fi forțat să se canalizeze către supraviețuire și adaptarea la un mediu fiscal intern ultra-volatil, ce riscă să împingă românii tocmai în brațele jucătorilor e-commerce din afara țării.
Newsweek România: Care a fost evoluția din ultimii ani a pieței interne a comerțului online și care a fost cea similară străină care operează în România, gen temu, Aliexpress etc?
Cristian Pelivan: Sectorul de comerț electronic din România a avut o creștere continuă de la apariția sa și până în ziua de azi. De săptămâna trecută, când am aflat despre această propunere de măsură a CNP-ului fiscal, estimările noastre indicau creștere nu doar în acest an, ci pe termen mediu și lung.
România este atractivă pentru jucătorii din Asia, în special, platforme care nu prezintă un grad de siguranță suficient pentru consumatorii europeni, potrivit demersurilor inițiate și mesajelor transmise de mai multe state membre, dar și de către Comisia Europeană.
Newsweek România: Credeți că există la nivelul statului român o susținere tacită pentru operatorii de comerț online din China și din alte țări sau diferitele piedici care li se pun operatorilor români de profil, cum este și aceasta cu CNP-ul fiscal, vin doar din dorința statului român de a avea o evidență fiscal cât mai exacta și de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat?
Cristian Pelivan: Autoritățile știu deja valoarea vânzărilor efectuate online în România, fie că ne referim la tranzacțiile plătite cu card, fie la cele ramburs în numerar.
Comerțul electronic este unul dintre sectoarele în care există o foarte mare trasabilitate și transparență, pentru că asta înseamnă economia digitală, una fără granițe. Comerțul electronic nu se bazează pe caiet, ci pe baze de date, algoritmi și competiție globală.
Estimările arată că 35% dintre comenzile online din România sunt achitate prin metode electronice de plată, cel mai adesea cu cardul sau prin metode de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu”, ele fiind 100% fiscalizate. Urmează apoi comenzile cu plata ramburs, achitate cu numerar la livrare.
Lună de lună, curierii depun la ANAF declarația 395 ce conține informații despre toate livrările cu plata ramburs efectuate în acea lună, cum ar fi expeditorul, destinatarul, suma etc.
Nu în ultimul rând, platformele de tipul marketplace sau care intermediază vânzări sunt obligate prin DAC 7 să transmită către organul fiscal informații despre veniturile obținute de vânzători prin intermediul lor.
În acest context, în care nu poți vinde la distanță fără să treacă foarte mult timp până ANAF să afle despre tine, nu înțelegem de ce ar fi vizat sectorul de comerț electronic de o asemenea măsură care să impună un CNP fiscal.
Nu credem că există o favorizare a unor jucători internaționali și o discriminare a companiilor românești, dar efectul poate fi acesta.
Newsweek România: Care este structura acestei piețe externe: ce procent îl reprezintă companiile din China, SUA și din UE și care sunt facilitățile de care se bucură acestea din partea guvernelor statelor pe teritoriul cărora își au sediul și de unde operează?
Cristian Pelivan: În acest moment, estimăm că în jur de 20% din valoarea totală a cumpărăturilor efectuate de români online merge spre magazine online din afara țării.
În ceea ce privește sprijinul de care se bucură din partea guvernelor, companiile din Asia sunt cele mai privilegiate, existând studii, realizate de colegii noștri din Polonia, care arată că se oferă foarte multe subvenții companiilor din zona respectivă care vând produse în special consumatorilor europeni. Vorbim de subvenții pentru orice, de la transport, logistică, energia electrică, scutiri de taxe și impozite, sprijinul fiind oferit atât de la nivel central, cât și de la nivel local.
De aceea este important ca românii să înțeleagă faptul că vânzătorii din Asia pot veni cu prețuri mai mici spre ei. Nu neapărat pentru că au marje de profit mai mici, ci pentru că activitatea lor este puternic subvenționată de statele respective, cu obiectivul de a câștiga o cotă de piață cât mai mare, ceea ce și fac.
Nu mai târziu de iunie anul acesta Ecommerce Europe, organizația europeană din care facem și noi parte, a lansat un apel urgent decidenților europeni pentru condiții de concurență echitabile și aplicarea eficientă a normelor UE față de toți actorii din comerțul electronic activi în UE.
Iată că, în cazul României, nu doar că nu se urmărește o astfel de aplicare a legilor în vigoare, dar sunt gândite măsuri fiscale care vor lovi exclusiv în magazinele online românești, de ele urmând să profite tocmai actorii din e-commerce din afara UE, care oricum nu joacă cinstit.
Newsweek România: Ați remarcat din partea acestor site-uri o competiție neloială față de cele românești și în cel fel s-a manifestat aceasta?
Cristian Pelivan: Companiile din afara UE, in special cele din Asia, sunt notorii pentru încălcarea normelor europene, în special cele ce privesc protecția consumatorilor și a legislației digitale (DSA și DMA), la nivelul UE fiind demarate multiple investigații în acest sens.
Există plângeri ale asociațiilor de consumatori europene depuse la Comisia Europeană împotriva unor astfel de companii, acuzate că folosesc tehnici manipulative pentru a influența decizia consumatorilor, în special a celor tineri. De asemenea, au fost trase multe semnale de alarmă cu privire la lipsa de conformitate cu normele europene de siguranță a produselor comercializate prin intermediul acestor platforme, unele, mai ales jucăriile pentru copii, fiind de-a dreptul periculoase.
Pe zona de conformare fiscală, Germania a tras semnalul de alarmă cu privire la 2 miliarde de trimiteri poștale intrate în UE, care au profitat de pragul de 150 euro sub care nu au plătit taxe vamale. Din păcate, mânați de mirajul unui preț mai mic, preț cauzat de lipsa conformării fiscale, mulți consumatori caută aceste produse, fără să fie conștienți de riscul la care se expun pe ei și familiile lor.
