Maghiarii avertizează: Mari probleme cu energia electrică pe unde trece Dunărea. România, grav afectată

Unitatea 2 a Centraleui Nucleare de la Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Naţional, după ce scăderea nivelului Dunării nu a mai permsi funcționarea. Reactorul 1 a fost oprit marți, din același motiv.

Citește și: Dunărea lasă România fără curent. Centrala de la Cernavodă se opreşte complet, din cauza secetei

Mai multe țări europene se tem de ce este mai rău. Ca urmare a verii extrem de călduroase și secetoase, nivelul apei din Dunăre bate recorduri negative, ceea ce afectează și funcționarea mai multor centrale electrice.

În România și Ungaria se opresc unitățile de la centralele nucleare, iar în Bulgaria și Serbia se preconizează, de asemenea, scăderi ale producției. Între timp, într-o anumită regiune se înregistrează și perturbări în importul de combustibil.

Mai multe țări riverane Dunării se confruntă de câteva săptămâni cu dificultăți, deoareceaprovizionarea cu energie a acestora a fost pusă în pericol din cauza nivelului scăzut al apei din râu.

În Ungaria, a fost necesar să se limiteze din nou puterea centralei nucleare de la Paks, după care a început oprirea blocului 3. Între timp, în Bulgaria se teme de ce este mai rău.

În Bulgaria și Serbia, nivelul scăzut al apei din Dunăre provoacă probleme din ce în ce mai mari

Din cauza nivelului scăzut al apei din Dunăre, Bulgaria ar putea opri temporar ambele blocuri aflate în prezent în funcțiune ale centralei nucleare de la Kozlodui – singura centrală nucleară a țării –, fiecare cu o putere de 1000 megawați, a declarat ministrul sârb al energiei, Dubravka Dedovic Handanovic, citând-o pe Iva Petrova, ministrul bulgar al energiei.

Nivelul apei din Dună nu a mai fost atât de scăzut de 23 de ani. Situația excepțională poate pune în pericol funcționarea sistemului de răcire al centralei nucleare de la Kozlodui, motiv pentru care ar putea fi necesară oprirea reactoarelor, a explicat Dedovic Handanovic într-o postare pe rețelele sociale.

Ministrul sârb al energiei și mineritului a menționat, de asemenea, că nivelul scăzut al apei râului afectează negativ funcționarea centralelor Vaskapu I și Vaskapu II, precum și eficiența sistemului de răcire al centralei termice de la Kostolac.

„Vom continua consultările și în zilele următoare pentru ca măsurile coordonate să nu pună în pericol securitatea energetică a regiunii”, a declarat Dedovic Handanovic.

Ministrul sârb a raportat săptămâna trecută că, din cauza nivelului scăzut al apelor Dunării, aprovizionarea cu combustibil a țării a fost pusă în pericol, întrucât importurile pe cale navigabilă au scăzut la 30-40% din capacitatea obișnuită, diferența neputând fi compensată din alte surse.
Ministerul condus de Dedovic Handanovic încearcă să atenueze presiunea exercitată asupra lanțurilor de aprovizionare, autorizând companiile petroliere să utilizeze stocurile operaționale.

Stocurile operaționale permit depășirea dificultăților actuale de aprovizionare fără a recurge la rezervele de stat, a explicat ministrul în justificarea deciziei sale.

Situația este gravă și în România

Seceta provoacă probleme și în România. Nuclearelectrica a anunțat marți că a oprit blocul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă, care a fost deconectat de la rețeaua națională de energie electrică. Această măsură a fost necesară deoarece debitul râului a scăzut drastic, ajungând la 1600 de metri cubi pe secundă la punctul de intrare din România, ceea ce reprezintă abia o treime din media multianuală pentru luna iulie.

Astfel, Dunărea nu a putut asigura cantitatea de apă de răcire necesară pentru funcționarea centralei nucleare.

O situație similară s-a înregistrat ultima dată în august 2003, când, din cauza debitului redus, a fost necesară oprirea blocului 1 al centralei nucleare de la Cernavodă.

Odată cu oprirea reactorului, din sistemul energetic românesc a dispărut o capacitate de bază de aproximativ 700 de megawați, care asigura o producție continuă.

Această scădere a capacității poate provoca perturbări în perioada în care consumul crește brusc din cauza valului de căldură. România este nevoită să compenseze producția pierdută cu ajutorul centralelor pe gaz și pe cărbune, care au costuri de exploatare mai ridicate, precum și prin importuri.

Ilie Bolojan a cerut românilor să nu mai consume mult curent în orele de vârsf.

Citește și: Ilie Bolojan: "Românii să reducă consumul de curent electric seara. Va trebui să importăm masiv"