România, țara unde 4 oameni se sinucid zilnic. Psiholog: Persoanele care au peste 60 ani, cele mai vulnerabile
În cifre seci, la nivelul anului 2023, pentru România Eurostat arată o rată de 8,3 decese prin sinucidere la 100.000 de locuitori. Persoanele la pensie sunt cel mai vunerabile. Totuși, un expert a declarat pentru Newsweek că statul nu face mare lucru pentru moderarea cifrelor.
Persoanele care au trecut de 60 de ani, implicit pensionarii, sunt cele mai vulnerabile în societate. Rata sinuciderilor la pensie crește.
Concret, în România s-au înregistrat în 2023, 1.611 de decese prin sinucidere, în medie 4 pe zi. De precizat că au fost luate în calcul numai cazurile certificate medical.
România, 1.611 sinucideri pe an. Psiholog: Statul și BOR nu fac nimic pentru reducerea fenomenului
La nivelul UE, în 2023, 48.370 de rezidenți au decedat ca urmare a autovătămării intenționate, ceea ce corespunde la 1,0% din totalul deceselor. Aceasta este echivalentul unei rate standardizate a mortalității de 10,4 decese la 100.000 de persoane, o ușoară scădere de la 10,6 decese la 100.000 de persoane în 2022 și 12,2 în 2013.
Numărul de decese prin sinucidere la 100.000 de locuitori a fost cel mai mare în Lituania (18,8), Slovenia (16,4) și Ungaria (16,1) și cel mai mic în Cipru (3,5), Grecia (4,3) și Malta (5,5).
Rata brută a mortalității prin sinucidere a fost mai mare în rândul bărbaților (16,9 la 100.000 de bărbați) decât în rândul femeilor (5,0). Bărbații au reprezentat 76,4% din totalul deceselor prin sinucidere în UE, ponderea variind de la 70,2% în Olanda la 90,3% în Malta.
Citește și: De ce ar fi murit doctorita Ștefania Szabo de la Buzău? Medic: „Am văzut-o sleită de puteri”
Rata brută a mortalității a fost mai mare odată cu vârsta, de la 0,2 la 100.000 de persoane sub 15 ani, la 17,3 în rândul celor de 65 de ani și peste.
Oamenii cei mai vulnerabili - peste 60 de ani și la pensie
Mihai Copăceanu, care este psiholog clinician și specialist în adicții, a declarat că la nivelul țării nu se fac prea multe pentru reducerea fenomenului suicidar. “România nu face nimic eficient pentru reducerea ratei suicidului și aici vorbesc de acțiuni concrete la nivel național, centrate pe factori de risc, pe anumite populații de risc și desigur pentru anumite categorii vulnerabile.
Nu avem o Strategie Națională Antisuicid, nu avem de exemplu, proceduri de screening esențiale și urgente, fie că vorbim de contextul medical, în spital, Apoi, cazurile cu tentative care se eliberează, ce se întâmpla cu aceștia, ulterior? În cazul copiilor și adolescenților vorbim și de contextul educațional.
Citește și: Moarte suspectă în cazul unui tânăr din Sebeș. Nici necropsia nu a elucidat misterul
Recent am participat la un webinar al Asociației Americane a Consilierilor Școlari. De ani buni, aceștia realizează evaluarea ideației suicidare în școli și licee, și identificând copiii la risc, pot adopta intervenții specifice și, deci, pot salva vieți.
Deci, nici Ministerul Sănătății, nici Ministerul Educației sau la nivel local, autoritățile nu au nicio strategie de reducere a suicidului. Nu îi interesează.
Ne concentrăm pe cazurile șocante ale tinerilor care apar în presă, suntem empatici pe moment, însă neglijăm faptul că persoanele peste 60 de ani au cel mai mare risc. De asemenea, la nivelul societății discuția despre suicid încă este un tabu, nu putem vorbi liber, pentru că dacă vorbim, putem identifica persoanele vulnerabile și le putem salva viața.
Nu există la nivelul comunităților hub-uri unde familia și aparținătorii unei persoane care a avut tentative să primească sprijin. Și încă ceva important: condamnarea sinucigașilor de către Biserica Ortodoxă determină iarăși o tăcere dăunătoare, cu alte cuvinte oamenii suferă singuri și nu sunt încurajați să solicite ajutor. O adevărată dramă”, a explicat specialistul.
