Leul continuă căderea pe tobogan. Care sunt factorii devalorizării dramatice din ultimele zile?

Joi, 28 aprilie, un euro costa 5,0937 lei. A doua zi, vineri, trecuse puţin de 5,1 lei: 5,1004 lei. Peste încă o zi, sărise la 5,1417 lei. Astăzi, a mai făcut un salt, făcând praf leul: 5,1998. Aproape 5.20.

Peste 10 bani, în patru zile de tranzacţionare. Leul a ajuns acum la cea mai proastă cotaţie pe care a avut-o vreodată, în raport cu moneda euro. E record negativ.

Acest nou record negativ a survenit în contextul unei instabilități politice intense și al unui climat economic marcat de deprecierea monedei naționale.

Leul continuă căderea pe tobogan. Care sunt factorii devalorizării dramatice din ultimele zile?

Pentru că, în mare, factorii care au dus la această situaţie sunt doi: instabilitatea politică şi climatul economic marcat de această depreciere.

Cum s-ar spune, există o cauză exogenă (factorul politic) şi una de intrare în oscilaţii armonice, care duc la destrucţie, pe termen mediu şi lung.

Chiar deprecierea induce un sentiment puternic de tensiune în mediul economic, care îi face pe investitori să devină prudenţi. Nu mai cumpără decât cât de puţin.

Citeşte şi: Cristian Păun: Leul se depreciază din cauza slăbiciunilor economiei şi a problemelor politice

Vând cât mai scump cu putinţă, pentru a-şi face rezerve financiare, necesare pentru a rezista la posibile şocuri viitoare.

Asta înseamnă inflaţie. Există însă şi o detaliere mai amănunţită a acestor factori sensibili la factorul politic, care devine acum primordial, aşa cum, în timpul crizei subprimelor, era pesimismul generalizat, care venea din SUA.

Profesorul universitar de la ASE Cristian Păun spune că factorii care presează moneda şi cursul de schimb sunt:

Citeşte şi: Ce spune BNR despre minimul istoric al leului: Așa e în perioadele de incertitudine, în perioadele tulburi

Deficitul de cont curent şi, în primul rând, deficitul comercial "mai ales pe balanța cu bunuri, pentru că pe balanța cu servicii avem un excedent insuficient", spune acesta.

Asta înseamnă că importăm mai mult decât exportăm. La aceasta se adaugă și celelalte deficite, care contribuie în contul curent, la deficitul și mai mare al acestuia.

În ianuarie-februarie, anul acesta, deficitul de cont curent a fost de 3,191 miliarde de euro. Este în scădere cu aproximativ 12% (447 de milioane de euro), față de ianuarie - februarie 2025, când deficitul a fost de 3,638 miliarde de euro.

Citeşte şi: De ce este Bursa pe roşu, de 1 Mai? Cum se explică precauţia excesivă a investitorilor instituţionali

Aşadar, ne era mai bine, Guvernul Bolojan îşi făcuse treaba, iar atunci, ce să vezi? PSD a simţit că trebuie să facă un bine şi a ieşit de la guvernare.

Este vorba, când vorbim despre deficitul acesta, despre balanța negativă a veniturilor, în sensul că ies mai multe fluxuri în valută, ca venituri, decât intră, în ciuda acelor venituri care vin din partea Diasporei, ca transferuri în valută, adică remitențele, explică Păun.

"Se întâmplă aşa pentru că avem în venituri și alte tipuri de venituri, cum ar fi de exemplu cele pentru bunurile de capital sau pentru capital.

Importăm capital

Dobânzile pe care le plătește România la finanțările publice și private intră în această secțiune. În România, mai degrabă se importă capital, sub formă de credite, dar și sub formă de obligațiuni și acțiuni.

Atunci, tot ce înseamnă venituri, sub formă de dividende, dobânzi și așa mai departe sunt enorme ca sume și se adaugă la ieșiri de valută insuficient acoperite de remitențe", detaliază Cristian Păun.

Aşadar, anii în care România s-a împrumutat enorm, ca să plătească pensiile mărite şi salariile bugetare nesustenabile, acum sunt plătiţi din greu.

Scade iar credibilitatea României

Investitorii care cumpără eurobondurile româneşti de exemplu văd asta şi cumpără mai greu, mai puţini bani şi mai scump, pentru România, care are de plătit datorii tot mai mari.

Ciclul acesta circular, de autodevorare economică, se oprise, prin scăderea plăţilor, făcută de Guvern, şi creşterea credibilităţii României. Acum, credibilitatea a scăzut din nou, iar dacă Guvernul Bolojan cade la moţiunea de mâine, credibilitatea va scădea din nou.

Există un factor, aşadar, cel politic, care stă la cotitură şi dă, cumva ritmic, parcă, impulsuri negative României. Va trebui să fim foarte atenţi. Dacă Guvernul Bolojan cade, suntem la un pas şi-o săritură de downgradarea la ratingul junk.

Toate agenţiile de rating ne ţin cu capul deasupra apei, la ultimul rating investment grade, deasupra junk: S&P's - BBB-/A-3, cu perspectivă negativă - BBB-, cu perspectivă negativă, Fitch, Moody's - Baa3, cu perspectivă negativă.

O moţiune de cenzură care trece înseamnă că moneda naţională îşi va continua cursa în jos. Nu va fi un şoc valutar - adică un euro nu va ajunge peste noapte la 10 lei, pentru că va interveni BNR, cu regimul său de flotare controlată.

Dar BNR nu poate să ţină leul, dacă ţara intră în criză guvernamentală, nici la 5.20, nici la 5.30.