Grupul OMV Petrom investeşte într-o instalație de biodiesel şi combustibil sustenabil pentru aviaţie

O nouă instalație la Rafinăria Petrobrazi va produce 250.000 de tone de biodiesel sustenabil (HVO) și combustibil sustenabil pentru aviație (SAF) din 2028.

Investiția este de 750 de milioane de euro. România devine primul producător din Europa de Sud-Est și Centrală pe acest segment, a declarat Radu Căprău, membru în Directoratul OMV Petrom.

'Este o temă foarte actuală, o temă care reprezintă o parte semnificativă a strategiei noastre și a companiei noastre - waste to hydrocarbons sau biocombustibili - ca element foarte important pentru îndeplinirea ambițiilor românești și europene pe care dorim să le atingem în 2030 și ulterior.

Grupul OMV Petrom investeşte într-o instalație de biodiesel şi combustibil sustenabil pentru aviaţie

Când vorbim despre transport, trebuie să înțelegem și relevanța acestor molecule care pot ajuta în această tranziție.

De asemenea, trebuie să ne uităm, atunci când discutăm despre decarbonizarea transporturilor, la care parte este foarte dificil de realizat prin electro-mobilitate.

Aici vorbim despre transportul greu (heavy duty) și despre sectorul aviației. A fost menționat anterior HVO și SAF, HVO fiind biodieselul sustenabil, iar SAF combustibilul sustenabil pentru aviație.

Citeşte şi: Compania Naftogaz (Ucraina), în discuții cu OMV Petrom (România), pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră

Face parte din strategia noastră. Am luat decizia de a investi într-o astfel de instalație în rafinăria Petrobrazi, care va produce 250.000 de tone de HVO și SAF în 2028, deci la mijlocul anului 2028.

Acest lucru face ca OMV Petrom și Rafinăria Petrobrazi să fie primul producător din regiune, Europa de Sud-Est și Centrală, aș îndrăzni să spun, până în 2028.

Este un angajament semnificativ, deoarece vorbim despre 750 de milioane de euro care vor fi investiți în următorii ani, iar noi suntem în plină implementare. Instalația este în curs de implementare completă pentru a fi finalizată în 2028', a precizat Căprău.

Citeşte şi: OMV Petrom şi Bulgaria au intrat în consorţiul pentru exploatarea perimetrului gazeifer Han Asparuh

Oficialul OMV Petrom a susținut că, deși oamenii își doresc să conducă mai 'verde', nu sunt dispuși să plătească pentru asta, iar sensibilitatea pentru preț rămâne ridicată. 'Dacă ne uităm la cadrul de reglementare, este un cadru foarte vast.

Vorbim despre RED 2, RED 3, RED 4 în curând (directive europene privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile n.r.), cel mai probabil.

Directiva privind calitatea combustibililor, ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii - n.r.), ReFuelEU, maritim, emisii de metan, multe...

Citeşte şi: OMV Petrom renunţă la procesul de la Curtea de Arbitraj din Paris. Legătura este cu o concesiune importantă

Când vorbim despre transport, cel mai tangibil și cu cel mai mare impact este, desigur, ținta de reducere a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră - n.r.) pentru 2030, precum și țintele de amestec pe care trebuie să le îndeplinim până în 2030.

Pentru acestea, biocombustibilii și 'waste to hydrocarbons' reprezintă cu siguranță un contributor semnificativ. Acesta ar fi primul aspect. În al doilea rând, vedem un suport selectiv venind din partea companiilor.

Unele companii cer din ce în ce mai mult combustibili sustenabili, dar, așa cum am spus, este relativ selectiv - sunt companii care fac parte din grupuri internaționale și care urmează ambițiile corporative.

Sensibilitatea la preţ a consumatorului rămâne ridicată

În schimb, când vorbim despre consumatorul final, suportul este limitat. Oamenii ar vrea să fie mai 'verzi' și să conducă mai 'verde', dar nu sunt dispuși să plătească pentru asta. Sensibilitatea la preț a consumatorului rămâne ridicată', a punctat reprezentantul OMV Petrom.

În opinia specialistului, în privința tehnologiilor, multe dintre acestea sunt demonstrate ca fiind scumpe. 'Și, evident, biocombustibilii sunt mai scumpi decât produsele fosile. Asta înseamnă că avem nevoie de suport financiar, de granturi și de sprijin pentru consumatorii finali.

Un aspect important menționat anterior este accesibilitatea (affordability). Cât de accesibilă este această tranziție? Care este costul tranziției? Am menționat anterior despre ETS. ETS1 este practic sistemul european de comercializare a certificatelor pentru CO2‚ emis în producție.

Mult: 1 leu/l cost

Dar ETS2 urmează să intre în următorii ani. Este vorba despre povara de CO2‚ care trebuie transferată în piață pentru fiecare tonă de produs fosil. Aceasta trebuia să intre în 2027, a fost amânată pentru 2028 și va aduce un cost pentru România de aproximativ un leu pe litru - ceea ce este mult.

Cel mai probabil România nu a fost singura țară care a realizat acest lucru, motiv pentru care a fost amânat pentru 2028. Dar există și alte elemente legate de asta.

De exemplu, pe siturile de producție din România, unde suntem un producător semnificativ de petrol și gaze, o parte din gazul utilizat în producție este transformat în energie electrică, care merge înapoi în producție, și ar trebui să plătim pentru acest gaz folosit în 'gas-to-power onsite' sub ETS2.

Este o dublă taxare. Unele țări au găsit soluții să nu plătească - Norvegia, Danemarca. Trebuie să găsim și noi soluții ca țară pentru a ne asigura că nu ne facem producția românească necompetitivă față de alte țări', a subliniat Radu Căprău.

Potrivit sursei citate, la nivel european ar exista ideea de creare a unui Index ce ar putea fi aplicat pentru costul CO2, în funcție de puterea de cumpărare a fiecărei țări.