Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, despre politica fiscală, stabilitatea financiară şi buclele diabolice
Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, vorbeşte despre legătura dintre politica fiscală, stabilitatea financiară şi "buclele diabolice". Aşa le numesc serie de economiști foarte influenți, precum Markus Brunnermeier, Luis Garicano, Philip Lane, Marco Pagano, Ricardo Reis, Tano
"Legătura dintre politica fiscală și stabilitatea financiară din perspectiva efectului de evicțiune (crowding out), în condiții de dominanță fiscală, a devenit un subiect de interes", spunea Badea.
Este vorba despre un interes "atât pentru mediul academic, cât și pentru decidenții de politici macroeconomice, în special după criza datoriilor suverane din Zona Euro", care a survenit ulterior crizei financiare din anii 2007-2009.
Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, despre politica fiscală, stabilitatea financiară şi buclele diabolice
Expertul face referite la o lucrare importantă "referitoare la acest subiect, publicată inițial în 2011 și apoi în 2016, la NBER".
Semnatari sunt o serie de economiști foarte influenți, precum Markus Brunnermeier, Luis Garicano, Philip Lane, Marco Pagano, Ricardo Reis, Tanos Santos, Stijn Van Nieuwerburgh și Dimitri Vayanos.
Aceştia vorbesc despre legături problematice între politica fiscală și stabilitatea financiară, pe care le denumesc metaforic "diabolic loops".
Citeşte şi: Leonardo Badea: Evoluția cursului leu/dolar și leu/euro, în perioada ianuarie 1991 – iunie 2025
Aceste bucle diabolice sunt "utilizate pentru a descrie interacțiunea dintre situația fiscal-bugetară și stabilitatea financiară, prin canalului sectorului bancar, în perioada 2009-2012".
Atunci, a avut loc "o criză a datoriilor fiscale în cazul unor țări din Zona Euro. Concret, este vorba despre state care la vremea respectivă erau supranumite "cei cinci puceluşi (PIIGS)". Vom vedea imediat care anume.
Citeşte şi: Leonardo Badea, viceguvernator BNR, despre cursul real de schimb, în Europa Centrală și de Est
Conform lui Brunnermeier et al. (2011), în țări ale Zonei Euro, precum Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania, deteriorarea credibilității financiare a statului a condus la o depreciere semnificativă a valorii titlurilor de stat deținute de instituțiile de credit.
Aspectele menționate au condus mai departe la limitarea capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală.
Aceasta a determinat efecte de contracție, reducând încasările fiscale și deteriorând suplimentar situația finanțelor publice, ceea ce a declanșat un nou mecanism de retroacțiune negativă în economia reală.
