Cursul nominal de schimb, cel spre care își îndreaptă atenția publicul larg, reprezintă o variabilă macro-financiară complexă, ce este atât cauză, cât și efect în mecanismul de reglare al echilibrelor macroeconomice, spune Badea.
Altfel spus, explică acesta, cursul de schimb este nod de interacțiune al mai multor blocuri ale economiei, ca urmare, el este o variabilă de interes pentru politica monetară, cea fiscală, respectiv pentru politica macroprudențială, ce are ca scop menținerea stabilității financiare.
Leonardo Badea, viceguvernator BNR, despre cursul real de schimb, în Europa Centrală și de Est
Pentru o analiză adecvată asupra efectelor pe care le are cursul nominal de schimb asupra echilibrelor macro-financiare, este esențial să avem o înțelegere bună a unor concepte macroeconomice, precum este și cazul cursului real de schimb, spune expertul.
În afara unor teorii și concepte consacrate cu privire la finanțele internaționale, judecățile și concluziile referitoare la evoluția cursului de schimb riscă să fie unele serios viciate.
Leonardo Badea se referă la REER (Real Effective Exchange Rate) şi NEER (Nominal Effective Exchange Rate), pentru a analiza evoluţia cursului de schimb din zona noastră europeană.
Citeşte şi: Leornardo Badea (viceguvernator BNR): Provocările actuale necesită investiţii pentru productivitate
Privind la evoluțiile cursurilor reale de schimb, observăm, de asemenea, un caracter relativ sincron, la fel ca și în cazul evoluției indicilor NEER, până la momentul izbucnirii războiului din Ucraina, spune Badea.
Se observă faptul că, în perioada analizată, cursurile REER au urmat aceleași tendințe ca și cursurile NEER, însă ratele de creștere ale cursurilor REER sunt semnificativ mai ridicate decât cele ale cursurilor NEER, iar volatilitatea modificărilor ciclice este, de asemenea, una semnificativ mai ridicată, explică expertul.
În cazul României, se observă o creștere mult mai mică a cursului NEER comparativ cu cazul Cehiei și al Poloniei.
Citeşte şi: Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România
Totodată, cursul REER al țării noastre a crescut mult mai puțin decât în cazul Cehiei și al Poloniei, ceea ce înseamnă că pierderea de competitivitate a fost de o magnitudine mai redusă.
Volatilitatea mai ridicată a cursurilor REER comparativ cu cea a cursurilor NEER survine ca urmare a inflației domestice.
Așadar, pentru a înțelege evoluția indicilor REER și a pierderii de competitivitate, este esențial să înțelegem dinamica inflației domestice în perioada menționată. În acest sens, putem lua ca punct de referință ianuarie 2020, momentul de început al pandemiei.
Dacă analizăm evoluția medie lunară a inflației anuale (măsurată prin HICP) în perioada ianuarie 2020 - noiembrie 2024, observăm că România a înregistrat cea mai redusă rată medie a inflației din regiune, respectiv 6,84%, comparativ cu 7,31% în Cehia, 9,07% în Ungaria și 7,40% în Polonia.
