Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, arată că Statistica prezintă inflaţia pe două coloane. Pe una este cea la 12 luni, care adună datele existente de-a lungul unui ciclu de un an, iar pe cealaltă inflaţia pe luna în curs, raportată la luna precedentă.
Pragurile şi şocurile anului trecut
La inflaţia lunară, sunt patru produse care reprezintă complexul energetic: combustibili, energie electrică, gaze şi energie termică.
Două produse au dobânzi zero, iar două, între care energia electrică, sunt cu semn negativ, adică inflaţie negativă. Pe februarie 2023, lucrurile sunt în ordine, dar creşterea februarie la ianuarie are două cauze: relevă presiunea existentă pe ultimele 12 luni.
Citeşte şi: Rata anuală a inflaţiei a crescut uşor, până la 15,5%, faţă de luna ianuarie, când a fost 15,1%
Marile şocuri ale anului trecut au fost în februarie 2022, "Şi am scăpat. Peste o lună vom scăpa de martie. Este al doilea prag. Peste încă o lună, vom scăpa de aprilie, apoi de mai", spune Vasilescu.
Sunt patru praguri anuale. După mai, lucrurile se vor schimba radical şi vom ajunge unde a prognozat BNR că vom fi: la o inflaţie cu o singură cifră, în trimestrul 3 (T3).
Apoi, mai scăpăm de nişte luni de anul trecut, cu o inflaţie mare, ajungând la 7% în T4, spre luna decembrie a acestui an.
Alimentele au contribuit la inflaţie
În tot acest timp, s-a mai schimbat situaţia şi pe produsele alimentare. Rata inflaţiei anuale, la produsele alimentare, pe 12 luni, este 22,35%, iar la cele nealimentare este 12,73%. Jumătate din cea la alimente.
Lunar, la alimente, în februarie, rata inflaţiei este 1,85%, 0,45% la produse nealimentare şi 0,70% la servicii. La produse nealimentare deci este de vreo patru ori mai mică. Acest 1,85% de la alimente contribuie şi la inflaţia anuală, de 22,35%. Dar aici contribuie şi faptul că, din toamna anului trecut, s-a schimbat trendul.
De la 1 ianuarie 2021, când a început inflaţia, până prin august anul trecut, dominanta a fost reprezentată de mărfurile nealimentare, pentru că inflaţia creştea în primul rând din cauza mărfurilor energetice.
Citeşte şi: De ce continuă să crească prețurile deși rata inflației a scăzut. Ce ne așteaptă în acest an
Dintr-o dată, s-a schimbat tabloul şi a luat conducerea sectorul de mărfuri alimentare. Practic, după luni de zile de creşteri la preţurile pe energie, acestea au indus o creştere la alimente, transmiţându-se în lanţurile de producţie.
Alte date semnificative: la combustibili, la lună, este 0,01%, iar la 12 luni 4,75%, ceea ce înseamnă că a scăzut foarte mult presiunea existentă, în lunile acelea de şocuri, de anul trecut, pentru că la combustibili au fost creşteri imense.
Şi la gaze, rata lunară a inflaţiei este acum de 0,00%, iar la 12 luni 42%, adică presiunea iarăşi, anul trecut, a fost foarte mare.
La electricitate e acum -1,33% şi pe 12 luni este 27,20%, ceea ce înseamnă că e şi aici, din urmă, o presiune foarte mare, explică reprezentantul BNR. La energia termică, de asemenea -1,06%, dar pe 12 luni 15,40%.
Lebedele negre sunt la mărfurile alimentare
Ţinem minte cum ne uitam la preţuri anul trecut, la alimente, în magazin? Ei bine, Adrian Vasilescu ne descrie acele creşteri, pe cifre concrete de inflaţie.
"Cea mai mare lebădă neagră, cu aripile cele mai întinse", aminteşte Vasilescu, a fost la zahăr, unde inflaţia a ajuns la 63%, apoi untul, cu 44%, laptele, cu 31%, uleiul 30%, cartofii 34% şi pâinea, "într-o ţară în care se mănâncă zdravăn pâine", 24%
.Influenţele lunare pe februarie sunt simptomatice: cartofi 4,61%, peşte proaspăt 2,78%, în rest creşteri lunare cuminţi.
România e lider regional, stăm cel mai bine cu inflaţia
Aşa cum se constată, "este vorba despre o inflaţie care vine din urmă. Până nu vom scăpa şi de luna mai, vom mai avea probleme" cu cifrele, prevesteşte consilierul guvernatorului BNR.
"Inflaţia e un fenomen de lungă durată şi trebuie înţeleasă în această ecuaţie. În primul rând că această inflaţie e globală, cuprinde întreaga planetă. În zona noastră, unde suntem cu Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, cu Ţările Baltice şi Slovacia, aflate în Zona Euro, noi stăm cel mai bine", afirmă Adrian Vasilescu.
Inflaţia, explică acesta, are manifestări regionale. Este zona nord-vestică, unde sunt elitele Norvegia, Danemarca, ori Suedia. Apoi, este zona vestică, unde sunt marile economii: Germania, Franţa, Spania. Zona sudică este dominată de Italia, dar aici e şi Grecia.
Nici o zonă nu seamănă cu cealaltă şi cauzele inflaţiei sunt diferite, iar aceasta se vede şi în tabloul pe care îl prezintă lunar Eurostat, pentru cele 27 de state UE.
"Zona noastră o dominăm noi. Avem cea mai bună poziţie la rata inflaţiei, ceea ce înseamnă că am găsit linia de echilibru pentru dobânda de politică monetară", a spus Newsweek expertul.
