Republica Moldova, lecţii pentru democraţiile lumii. Cum i-a învis Maia Sandu pe ruși?

Puțini ar fi crezut. Iar acum, mica republică dintre Prut și Nistru poate servi ca exemplu și sursă de inspirație pentru democrațiile care se simt tot mai amenințate.

Moscova nu renunță niciodată“. Această propoziție poate fi auzită din partea multor analiști politici și comentatori de la Chișinău. Într-adevăr, partidul pro-european Acțiune și Solidaritate și-a menținut majoritatea absolută în Parlamentul republicii (55 de locuri din cele 101 ale adunării legislative). O victorie care  stabilizează cursul pro-european
al Republicii Moldova, dar provocările rămân.

La 11 octombrie, într-un discurs prilejuit de împlinirea a 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția, președinta Maia Sandu a expus amploarea provocării la care a fost supusă Republica Moldova în perioada premergătoare alegerilor.

„Un singur portofel digital, descoperit de Centrul Național Anticorupție, conținea peste 100 de milioane de euro — fonduri folosite pentru ferme de troli, site-uri de știri false, proteste și cumpărarea de voturi.

Nici protestele nu au fost ceea ce ar trebui să fie într-o democrație. Anchetele au scos la iveală liste de participanți, trasee de transport și plicuri cu bani.

Pe măsură ce se apropia ziua alegerilor, interpușii au început să ofere în mod deschis până la 3.000 de euro pe lună pentru a atrage oameni. Aceste adunări erau regizate pentru a proiecta imaginea nemulțumirii și pentru a o transforma în violență, coordonată de persoane instruite în afara țării.

Între timp, o bătălie și mai amplă a avut loc în mediul online. Mașinăria de dezinformare a funcționat la scară industrială, răspândind minciuni precum:

„«Europa înseamnă război».

«Guvernul vinde țara».

«Președinta este implicată în traficul de copii»“.

O echipă BBC s-a infiltrat într-o fermă de troli, scoțând la iveală o rețea coordonată de conturi pe TikTok. Un ONG dedicat deconspirării falsurilor, Digital Forensic Research Lab, a constatat că aceste conturi au acumulat peste 55 de milioane de vizualizări. Într-o țară cu doar 2,4 milioane de locuitori, această amploare este amețitoare.

Chiar și preoți au fost implicați — fiind trimiși în așa-numite pelerinaje în străinătate pentru a fi instruiți în mesaje politice și cum să folosească rețelele sociale ca să influențeze opiniile“, a spus președinta Maia Sandu, sintetizând o multitudine de rapoarte ale autorităților sau relatări ale presei.

Kremlinul se repliază

Imediat după aflarea rezultatului alegerilor, în ecosistemul online pro-rus din Republica Moldova s-a produs o schimbare, constată și Andrei Curăraru, specialist în Drept, Politici Publice și de Securitate, co-fondator al WatchDog.md .

El spune că membrii rețelei coordonate de la Moscova au primit un mesaj prin care erau îndemnați să ia o pauză de la activitatea lor.

„Aceasta vorbește despre faptul că ei se regrupează, se gândesc ce mesaje să promoveze, caută noi surse de finanțare și noi teme pe care să le abordeze.

Ne dăm seama că această înfrângere simbolică trebuie cumva înțeleasă și digerată, după care ei vor reveni cu alte metode“, spune expertul.

Alegerile din Republica Moldova și mai ales perioada premergătoare au fost un adevărat laborator pentru Kremlin. Evenimentele au expus cu claritate intențiile și mai ales modul de acțiune al Moscovei. Iar lumea liberă poate extrage lecțiile necesare.

Utilizarea criptomonedelor, dezinformarea masivă și antrenamentul paramilitar pentru deturnarea protestelor au devenit elementele principale ale interferenței hibride. Iar fenomenul depășește granițele Republicii Moldova.

Republica Moldova  și-a propus semnarea tratatului de aderare la UE, la orizontul anului 2030. Drumul, deși promițător, este presărat cu multe obstacole - Foto: Profimedia Images

Democrațiile trebuie să se aștepte la reproducerea acestui mod de acțiune în alte state vulnerabile, din Georgia până în Balcanii de Vest, dar și în țările UE și NATO. Semnale există deja. Criptomonedele au jucat un rol covârșitor în alegerile anulate din România ( noiembrie-decembrie 2024), conform rapoartelor autorităților de la București. Cât despre persoane cu antrenament paramilitar, în România nu a fost nevoie de grupe pregătite în afara țării – au fost implicați mercenari autohtoni, cu experiență pe teatrele de luptă din Africa centrală, potrivit rapoartelor procurorilor.

O altă lecție importantă pentru democrații: ofensiva Rusiei trebuie privită și înțeleasă în ansamblul ei. Mișcările de destabilizare din Republica Moldova sunt parte a aceluiași registru cu dronele care zboară în spațiul aerian al Poloniei, Danemarcei sau României, cu avioanele care zboară în spațiul aerian estonian, cu submarinul rusesc ieșit la suprafață în largul coastelor franceze.

Războiul hibrid rusesc se adaptează rapid.  Moscova folosește noi tehnologii și exploatează vulnerabilități specifice în statele țintă. Ceea ce s-a putut vedea în Republica Moldova oferă un avertisment timpuriu cu privire la ceea ce s-ar putea încerca în alte părți.

Occidentul trebuie să se replieze rapid și să răsopundă prin urmărirea și sancționarea canalelor financiare ilicite. De asemenea, democrațiile trebuie să-și consolideze capacitățile de răspuns la campaniile de dezinformare, prin cooperare și diplomație publică. În sfârșit, este importantă consolidarea capacităților cibernetice pentru a răspunde atacurilor puse la cale de interpușii Kremlinului.

Analiștii moldoveni sunt siguri însă că, într-un fel sau altul, Moscova își va recalibra acțiunile, trecând de la manipularea electorală la exploatarea vulnerabilităților statului și a polarizării sociale.

Cum ar putea fi deraiată aderarea la UE

Chișinăul și-a fixat un obiectiv foarte ambițios, acela de a semna tratatul de aderare la UE, la orizontul anului 2030. Într-adevăr, victoria partidului Acțiune și Solidaritate consolidează procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a confirmat că vectorul de integrare al Moldovei va continua, iar negocierile ar putea accelera și chiar fi finalizate înainte de alegerile europene din 2029.

Dar parcursul european, deși promițător, rămâne fragil. Va necesita reforme riguroase pe plan intern și sprijin occidental susținut pentru a preveni regresul democratic.

Problema este că Republica Moldova nu va avea de-a face doar cu prieteni ai extinderii printre partenerii europeni. Ungaria lui Viktor Orban se opune aderării Ucrainei, iar cele două țări din vecinătatea Rusiei fac parte din același pachet politic al negocierilor. Chișinăul ar putea deveni, așadar, victimă colaterală.

Președinta Maia Sandu a cerut democrațiilor să conceapă instrumentele juridice și instituționale care să apere  democrația de noile amenințări. Și să o facă repede - Foto: Profimedia Images

Proaspătul câștigător al alegerilor din Cehia, care, foarte probabil, va prelua guvernarea, miliardarul Andrei Babis, este, de asemenea, un opozant al aderării Ucrainei.

Dacă blocajul persistă, Rusia poate profita, spunându-le moldovenilor că, iată, Europa le-a înșelat așteptările.

Frustrarea și polarizarea politică pot fi alimentate în țară de pro-ruși precum fostul președinte Igor Dodon. Mai mult, în Parlamentul de la Chișinău și-au făcut intrarea, pentru prima dată, două formațiuni populiste: Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, și Partidul Politic Democrația Acasă al lui Vasile Costiuc.

Amândoi liderii sunt personaje excentrice, amândoi se pricep să manipuleze rețelele sociale și să producă diviziune în societate.

Sarcina guvernului Republicii Moldova va fi aceea de a menține impulsul reformelor, în special în domeniile justiției și anticorupției, consolidând în același timp reziliența în spațiul informațional. O problemă recurentă este sărăcia, care afectează 30% din
populație.

Vadim Pistrinciuc, expert în politici publice de la Chișinău, descrie astfel provocările care stau în fața noului guvern:  „La câte probleme are țara asta, toată este o mică provocare. Prima provocare ar fi să se mențină ritmul în reforma justiției. Eu sunt sigur că încrederea în instituțiile de forță o să crească, în special în poliție, dar trebuie să vedem acum și justiția cum gestionează toate aceste cazuri.

Avem și cazul lui Vladimir Plahotniuc, care își așteaptă sentința. Sunt chestiuni foarte, foarte serioase, niște teste de maturitate de nivel zero. Al doilea element da, este o victorie frumoasă, dar la un cost foarte mare și acest cost este fragmentarea societății.

Găgăuzia nu este peste hotare, Găgăuzia este teritoriul Republicii Moldova. Partidele politice, organizațiile societății civile, inițiativele tinerilor, studenților,  universităților, a cui doriți trebuie să se regăsească și acolo“, spune expertul.

Găgăuzia și Transnistria, puncte vulnerabile

Într-adevăr, în regiunea autonomă găgăuză, forțele pro-ruse au câștigat peste 80% din voturi, la ultimele alegeri. Găgăuzii sunt, la origine, un popor turcic de religie ortodoxă. Astăzi, însă, nimeni nu mai vorbește limba turcă, deși inscripții se pot vedea în capitala Comrat și în regiune. Azi, aproape toată lumea vorbește – și simte – rusește.

Unii spun că regiunea a fost abandonată de autoritățile de la Chișinău, dar lucrurile trebuie văzute cu toate nuanțele lor.

În realitate, regiunea a fost în ultimii ani una dintre cele mai mari beneficiare ale investițiilor din bani europeni. Au fost reabilitate șoselele care duc spre regiune, au fost renovate școli, grădinițe, edificii publice. Copiii sunt duși la școală cu autobuze moderne, cumpărate din fondurile europene. Afacerile din regiune sunt îndreptate către Uniunea Europeană.

Principalele probleme ale țării rămân corupția și sărăcia, care afectează 30% din populație - Foto: Profimedia Images

Cu toate acestea, sprijinul pentru Rusia este covârșitor. Este rezultatul unei campanii de propagandă susținute de Rusia, de ani de zile. În regiune se pot recepționa prin cablu canalele de propagandă rusești, interzise în restul republicii. Aici, Chișinăul pur și simplu închide ochii. Rețeaua de corupție electorală a oligarhului Ilan Șor funcționează aici fără opreliști, deși, în restul țării, autoritățile au făcut meri eforturi pentru a o anihila.

Ilan Șor este refugiat în Rusia, după ce a fost condamnat în Republica Moldova în celebrul caz al furtului unui milliard de euro din băncile moldovenești. De acolo, el a direcționat sume mari pentru a finanța în Republica Moldova rețele de dezinformare, bloggeri și ferme de troli. Plus bani gheață, pentru a-i „convinge“ pe alegători să pună ștampila pe candidații pro-ruși.

În Găgăuzia, strategii Kremlinului au reușit să inducă în mințile oamenilor de aici teoria cetății asediate. Locuitorii Găgăuziei pur și simplu se simt amenințați de Europa, de Maia Sandu, de România. Pentru mulți analiști de la Chișinău, este nevoie ca statul să-și facă mai mult simțită prezența în autonomia găgăuză și politicienii pro-europeni să se implice mai mult.

În noiembrie, ar trebui să fie organizate alegeri pentru structurile administrative locale și pentru funcția de bașkan, liderul local cu rang de ministru în guvernul național. Actuala bașkană, Evghenia Guțul, a fost recent condamnată la 7 ani închisoare, pentru finanțare ilegală din străinătate (rețeaua Șor).

Situația din Găgăuzia este elocventă pentru ceea ce poate face propaganda. Iar democrațiile pot vedea că faptele concrete și progresul social nu pot, singure, să facă față unui val de propagandă. Este nevoie de ceva mai mult și de răspunsuri mai sofisticate.

Și mai există Transnistria. Regiunea, autodeclarată independentă, traverseză o criză energetică și economică fără precedent. Pe măsură ce Chișinăul a reușit să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, ieșind din starea de dependență față de Moscova, Rusia a redus livrările de gaze către Transnistria cu două treimi, la câteva zile după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Kremlinul pare să genereze o criză majoră, lăsând 350 de mii de oamenii fără căldură și sursă de venit. Cine ar trebui să gestioneze acest haos? Chișinăul, firește. Iar aceasta – speră Moscova – va fi o piatră suficient de grea de piciorul Republicii Moldova, care să o împiedice în negocierile de aderare la UE.

Comrat, capitala regiunii autonome găgăuze. O lecție despre cum propaganda poate bate realități sociale - Foto: Profimedia Images

În discursul din fața Comisiei de la Veneția, președinta Maia Sandu a atras atenția că, dacă regimurile autoritare învață mai repede decât se pot adapta democrațiile, atunci acestea din urmă vor pierde. 

Ea a cerut democrațiilor să conceapă instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și să o facă repede.

„Democrația nu este o slăbiciune — este o forță. Și  trebuie apărată în fiecare zi, prin participare, vigilență și curaj“, a spus Maia Sandu.

Și iată cum, într-un moment complicat pentru democrațiile liberale din întreaga lume, liderul unei țări mici, dar greu încercate, devine o excepțională sursă de inspirație.