Pași și oraș. Oamenii se deplasează cu 15% mai repede decât în 1980

Viața la oraș a fost descrisă de mult timp ca fiind una cu un ritm alert. Acum, există date care demonstrează cât de mult s-a accelerat ritmul.

Un studiu realizat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts relevă că pietonii din trei mari orașe din nord-estul Statelor Unite – Boston, New York și Philadelphia – se deplasează cu 15% mai repede decât în 1980. De asemenea, studiul a constatat că tot mai puține persoane zăbovesc în spațiile publice, numărul acestora scăzând cu 14% în ultimele trei decenii.

Coautoarea Arianna Salazar-Miranda, profesoară asistentă la Yale, a declarat pentru Newsweek că rezultatele sugerează o schimbare în modul în care oamenii utilizează spațiile publice. Ea a spus: „O interpretare este că viața socială publică slăbește. Motivele acestei schimbări sunt probabil multiple – creșterea oportunităților de petrecere a timpului liber și atracția spațiilor interioare, cum ar fi cafenelele –, dar rezultatul pare să fie o interacțiune socială mai redusă în spațiile deschise“.

„Acest lucru este important, deoarece spațiile publice, cum ar fi trotuarele și piețele, au servit de-a lungul istoriei ca locuri de socializare. Când acestea încep să funcționeze mai mult ca niște coridoare decât ca locuri de întâlnire, riscăm să pierdem acest rol integrator. Acest lucru are implicații nu numai pentru coeziunea socială, ci și pentru capacitatea orașelor de a genera întâlniri informale care stimulează creativitatea, implicarea civică și comunitatea“.

„Desigur, viața socială nu a dispărut; poate că se desfășoară în altă parte“, a adăugat ea. „Dar, chiar dacă s-a mutat în interior, această schimbare modifică totuși caracterul vieții urbane. Locurile private tind să atragă grupuri mai omogene, astfel încât există mai puține șanse de a întâlni oameni din diferite medii sociale. Dacă ne pasă de spațiul public ca loc în care diferite tipuri de oameni pot interacționa, aceasta este o tendință care merită atenție“.

Interacțiuni pierdute

Newsweek a discutat concluziile cu Ruth Conroy Dalton, profesor de arhitectură la Universitatea Northumbria din Marea Britanie. Ea a spus: „Creșterea vitezei de mers pe jos scurtează durata medie a deplasării pe stradă cu aproximativ 13%, ceea ce înseamnă mai puține secunde în care pot avea loc interacțiuni între trecători, contact vizual sau pur și simplu «prezenț㻓.

Carlo Ratti, profesor de practică în tehnologii urbane și planificare la MIT și coautor al noului studiu, a declarat: „Cât de repede mergem, cum se întâlnesc oamenii în spațiul public – ceea ce vedem aici este că spațiile publice funcționează într-un mod oarecum diferit, mai mult ca o arteră de circulație și mai puțin ca un spațiu de întâlnire“.

ÎN MIȘCARE Cercetările arată că ritmul zilnic mai rapid lasă puțin spațiu pentru întâlniri spontane, împingând interacțiunea socială către telefoane

Dalton, care nu a fost implicată în cercetarea condusă de MIT, a menționat un sondaj național la care a participat ca coautoare, realizat pe un eșantion de 2.029 de adulți din Marea Britanie. Ea a constatat că 54% dintre respondenți au fost de acord că „mersul pe jos prin zone pline de clădiri plictisitoare afectează starea de spirit“.

Ea a spus: „Când strada în sine îți oferă mai puține motive să zăbovești, ai tendința să te grăbești și mai mult, creând un cerc vicios de timp de staționare mai scurt și schimburi sociale mai rare. Un public care se simte atât grăbit, cât și neputincios este, în mod previzibil, mai detașat de străzile sale“.

AI întâlnește designul urban

În cadrul studiului, cercetătorii au utilizat învățarea automată pentru a analiza înregistrările video realizate de urbanistul William Whyte între 1978 și 1980 în New York City. Aceste înregistrări au fost făcute în spații publice emblematice, precum Bryant Park și treptele Metropolitan Museum of Art.

În 2010, o echipă de cercetători condusă de sociologul Keith Hampton a recreat condițiile de filmare ale lui Whyte, filmând imagini actualizate din aceleași locuri, la aceeași oră din zi. Ratti a declarat pentru Newsweek: „La fel ca natura, designul urban ar trebui să îmbrățișeze experimentul – încercând diferite configurații pentru a vedea care favorizează cel mai bine conexiunea umană. Acesta a fost și obiectivul lucrării revoluționare a lui William H. Whyte din anii 1970. El a adnotat minuțios ore întregi de filmări Super 8 de mână (un proces pe care l-a numit în mod faimos „crux“).

Astăzi, așa cum arătăm în articolul nostru, AI și instrumentele digitale ne permit să analizăm mii de ore de filmări în câteva secunde. Asta înseamnă că putem în sfârșit să înțelegem la scară largă cum se mișcă, se adună și interacționează oamenii în public. Și, cu aceste cunoștințe, putem proiecta spații mult mai bune. Spații care nu izolează, ci care invită“. Printre concluzii s-a numărat scăderea numărului de persoane care s-au alăturat grupurilor după ce au intrat în spații publice. În 1980, 5,5% dintre indivizi au ajuns să socializeze într-un grup. Până în 2010, această cifră a scăzut la doar 2%.

Motivele acestei schimbări par a fi multiple. Cercetătorii indică ascensiunea smartphone-urilor, care permit oamenilor să-și coordoneze planurile în mod digital înainte de a ieși din casă. Interacțiunile sociale care odată se desfășurau spontan la colțul străzii au loc acum prin mesaje text sau chat-uri de grup.

„Când te uiți la imaginile lui William Whyte, oamenii din spațiile publice se priveau mai mult“, a spus Ratti. „Era un loc în care puteai începe o conversație sau te puteai întâlni cu un prieten. Atunci nu puteai face astfel de lucruri online“.

Cultura cafelei ar putea juca, de asemenea, un rol important, atrăgând oamenii de pe trotuare în locuri climatizate și dotate cu Wi-Fi.

Cercetătorii speră că munca lor va influența modul în care orașele proiectează și reproiectează spațiile publice, mai ales într-o perioadă în care polarizarea digitală remodelează modul în care oamenii interacționează în viața reală. „Spațiul public este un element foarte important al vieții civice“, a spus coautorul Salazar-Miranda.

„Cu cât îmbunătățim mai mult spațiul public, cu atât putem face orașele noastre mai potrivite pentru întâlniri“. 

Lucy Notarantonio este reporter de viață și tendințe la Newsweek. Trimiteți-i un e-mail la l.notarantonio@newsweek.com