marți 07 aprilie
EUR 5.0961 USD 4.4092
Abonează-te
Newsweek România

Italia redeschide centralele pe cărbune pentru a combate criza energetică. România le închide în 2026 pe toate

Data publicării: 05.04.2026 • 15:00
Protest față de închiderea minelor - Foto: Profimedia Images
Protest față de închiderea minelor - Foto: Profimedia Images
Protest față de închiderea minelor - Foto: Profimedia Images
Protest față de închiderea minelor - Foto: Profimedia Images

Italia redeschide centralele pe cărbune pentru a face față crizei energetice. În același timp, România a anunțat că va închide toate centralele pe cărbune anul acesta.

Decretul privind facturile amână renunțarea la cărbune până în 2038.

Pentru a face față crizei energetice cauzate de consecințele războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, Italia va continua să utilizeze cel mai poluant combustibil fosil. Oprirea centralelor pe cărbune, prevăzută până în decembrie 2025, este astfel amânată cu peste 13 ani față de primul termen al Planului Național de Energie și Climă, scrie presa italiană

Italia redeschide centralele pe cărbune pentru a combate criza energetică. România le închide în 2026 pe toate

Acest lucru a fost explicat de ministrul pentru Afaceri Europene și PNRR, Tommaso Foti, potrivit căruia toate sursele de energie trebuie utilizate, cel puțin pe termen scurt, pentru a răspunde crizei.

Din partea Guvernului se vorbește despre o alegere „corectă și responsabilă”; pe de altă parte, Andrea Orlando, din opoziție, vorbește despre: „Discuții periculoase și propagandă, deoarece centralele sunt oprite de ani de zile și reactivarea lor necesită timp”.

Protest față de închiderea minelor - Foto: Profimedia Images
Protest față de închiderea minelor - Foto: Profimedia Images

Oprirea centralelor pe cărbune amânată

Războiul împotriva Iranului a blocat importul de petrol și gaze din țările din Golf, în special din Qatar, către Europa și Italia. Țara noastră depinde de importuri și, în timp ce se caută alternative, guvernul Meloni mizează pe centralele pe cărbune.

Citeşte şi: Bogdan Ivan anunță 16 contracte de peste 18 milioane lei pentru modernizarea iluminatului public în Bistrița

Este vorba de o „soluție de urgență” care poate fi reactivată, dacă este parțial oprită sau în curs de oprire, pentru perioadele de criză. Și asta s-a întâmplat.

În Italia există patru astfel de centrale, situate:

una la Brindisi (deținută de Enel);

una la Civitavecchia (deținută de Enel);

două în Sardinia, la Fiume Santo (deținută de EP) și Portovesme (deținută de Enel).

Centralele de cărbune trebuiau închise până în 2025 de către Italia

Amânarea suspendării centralelor pe cărbune inclusă în decretul privind facturile nu este un unicum la nivel global. Italia urmează exemplul Statelor Unite, unde administrația Trump a eliminat restricțiile privind emisiile, și al Japoniei, care a decis să prelungească cu un an utilizarea celei mai poluante surse fosile.

Astfel, a sosit și momentul ca Italia să mențină în funcțiune centralele pe cărbune până în 2038, cu 13 ani mai târziu decât se prevăzuse.

Centralele pe cărbune din Italia sunt încă active, dar închiderea sau oprirea lor era prevăzută pentru 31 decembrie 2025. 

România închide centralele în 2026

România a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe PNRR, ajustarea calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă.

Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, citat de Mediafax.

Citește și Ministerul Energiei, Bogdan Ivan, vrea să declare situație de criză, pe piața țițeiului. Ce măsuri a propus?

Potrivit Ministerului Energiei, nerespectarea angajamentelor privind închiderea centralelor pe cărbune conform calendarului asumat poate avea consecințe financiare majore. Este vorba de „aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro, precum și blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, iar neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro”.

 

 

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră