Ce riscă Ministerul Finanțelor tăind 20% din acciza la motorină. Miza sunt miliarde de lei
Decizia de urgență ar putea destabiliza execuția bugetară pe anul în curs, forțând poate Fiscul să accelereze controalele prin e-Transport și e-Factura, pentru a compensa eventualele pierderi din taxarea redusă a carburanților.
Speranța guvernanților că o ieftinire la pompă va stimula consumul suficient de mult încât să compenseze pierderea nominală de taxare este o eroare de calcul macroeconomic.
Motorina are o cerere inelastică pe termen scurt, fiind utilizată de flotele comerciale strict în baza contractelor logistice existente, nu pentru plimbări de agrement.
Citeşte şi: Finanțele taie temporar acciza la motorină cu 20% de la 16 august. Cum este posibil asta?
O reducere cu 20% a accizei înseamnă că statul cedează instantaneu sute de milioane de lei lunar din încasări sigure către buzunarele marilor consumatori și distribuitori.
Această pierdere directă de venituri fiscale nu va fi recuperată din volume suplimentare vândute, adâncind direct deficitul încasărilor la bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor taie 20% din acciza la motorină. Riscă o gaură de miliarde, la un buget sufocat
Situaţia actuală, cu petroliştii obligaţi să lucreze la marjă, pe o piaţă care este sub presiunea unor preţuri foarte mari, cu o cerere mult mai mare de motorină decât oferta, este incomodă, în cel mai bun caz.
Dacă va mai apărea încă un puseu de criză - de exemplu o blocare a Strâmtorii Bab EL-Mandeb, de către rebelii houthi yemeniţi, asta va avea un efect dramatic.
Ministerul Finanțelor pierde aproximativ 0,61 miliarde de lei (610 milioane de lei) prin reducerea temporară cu 20% a accizei la motorină.
Citeşte şi: Adrian Negrescu: Acciza dinamică la carburanţi este singura măsură bună pentru sectorul energetic
Această scădere temporară a veniturilor bugetare este însă compensată parțial sau total prin contribuția de solidaritate aplicată companiilor petroliere.
Această taxă specială este estimată să aducă la buget între 0,07 și 0,65 miliarde de lei, în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului, mutând presiunea financiară de pe umerii statului și ai consumatorilor către profiturile excepționale ale operatorilor din energie.
Efectul de runda a doua: Transportatorii respiră, prețurile rămân pe loc
Scăderea costurilor cu alimentarea pentru marii transportatori rutieri (car haulers, distribuție națională) reprezintă un balon de oxigen exclusiv pentru marjele lor de profit:
Protejarea marjelor logistice: Firmele de transport își recalculează costurile operaționale, însă această economie va fi utilizată în special pentru acoperirea pierderilor anterioare.
Mecanismul prețurilor rigide: Companiile de distribuție nu vor scădea automat prețurile la raft ale produselor, argumentând că celelalte componente (salarii, utilități) rămân ridicate.
Frână minimă pe inflație: Efectul macroeconomic pozitiv asupra indicelui prețurilor de consum va fi marginal și lent, nejustificând sacrificiul financiar asumat de Ministerul Finanțelor.
Presiunea pe execuție: ANAF scoate satârul digital e-Transport
Momentul ales pentru această relaxare fiscală este critic, plasând Ministerul Finanțelor într-o poziție defensivă în fața monitorizării stricte a Comisiei Europene:
Vânătoarea de evaziune: Pentru a acoperi golul lăsat de accize, ANAF va bloca total piețele, prin utilizarea agresivă a sistemelor electronice de raportare.
Citeşte şi: Motorina se ieftinește: acciza scade cu 30 de bani/ litru. Ce măsuri a mai luat Guvernul?
Filtru total pe e-Transport: Monitorizarea camioanelor și a mărfurilor cu risc fiscal ridicat va deveni extrem de dură, amenzile urmând să suplinească lipsa taxării la pompă.
Tăieri de cheltuieli: Dacă digitalizarea nu aduce banii înapoi în 30 de zile, Guvernul va fi obligat să sacrifice bugetele de investiții pentru a nu scăpa deficitul de sub control.
Aşadar, marjele de joc economic pe politicile publice vor scădea mult, indiferent de cine se va afla la guvernare. Dacă nu, vom avea foarte mari probleme.
