Facturi la gaze în ianuarie 2026, cu până la 30% mai mari. Cât plătești pentru un apartament de 3 camere?
Expertul în Energie Dumitru Chisăliță a explicat de ce facturile la gaze în luna ianuarie sunt extrem de mari. Față de aceeași lună a anului trecut, costurile au crescut cu 30%.
Într-o analiză pentru Asociația Energie Inteligentă (AEI), expertul Dumitru Chisăliță a explicat cum s-a ajuns la o creștere a prețului facturii la gaze pentru luna ianuarie a acestui an și cât cu cât plătesc în plus românii față de aceeași perioadă a anului trecut.
„România a intrat din nou în aceeași muncă a iernii în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine un cost. Un cost care se vede clar în apartamente, în case și, mai ales, în facturi. Iar vestea este că în ianuarie 2026 facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari decât în ianuarie 2025.
Cantitățile de gaze consumate în România, de consumatorii racordați în sistemele de distribuție (numeric cel mai mare fiind consumatorii casnici), au fost cu 18% mai mari în ianuarie 2026 față de ianuarie”, a explicat Dumitru Chisăliță, în analiza sa.
Facturi la gaze în ianuarie 2026, cu până la 30% mai mari. Cât plătești pentru un apartament de 3 camere?
„Chiar dacă cantitățile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%, acest consum suplimentar a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu prețuri de până la 40% mai mari. De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze.
Gazele din depozitele de gaze au fost principala ”sursă” care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026, dar în fapt situația din România a fost salvată de gazele din import, care au avut cea mai mare flexibilitatea, având o creștere de aproape 500 % față de media lunii (față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și 0,1% a gazelor din producția internă)”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Citește și: Chisăliță, expert: Hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic, după Paltinu
Expertul a subliniat că prețul gazelor de import a crescut foarte mult anul acesta.
„Astfel, creșterea facturii la gaze în luna ianuarie la clienții casnici, se va datora în proporție de cca. 20% de creșterea cantității de gaze consumate și cca 5% se va datora creșterii de preț al gazelor, ca urmare a gazelor scumpe achiziționate din import în ianuarie 2026 pentru a salva România în timpul gerului (prețurile gazelor achiziționate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă)”, a afirmat expertul.
Gerul schimbă comportamentul oamenilor în casă
„Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între „să fie cald” și „să mai rămână bani”. În teorie, prețul gazului poate fi plafonat, reglementat, discutat în comunicate oficiale. În practică însă, gerul nu are nevoie de aprobări. Gerul vă intră în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrala să muncească dublu.
Și aici e marea problemă, când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară — se schimbă și comportamentul din casă. Ținem centrală mai mult pornită, ridicăm termostatul „doar cu un grad”, aerisim mai puțin, stăm mai mult înăuntru. Consumul crește aproape pe nesimțite, dar factura vine perfect conștientă de cât ai ars.
În apartamentele izolate, majorarea poate să însemne 100–200 lei în plus. În locuințele neizolate sau în case, poate însemna 200–400 lei în plus în luna ianuarie 2026. Iar asta într-un context în care salariile rămân aceleași, chiar dacă cresc mult costurile de întreținere.
Dar poate cea mai amără concluzie e alta, România încă funcționează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament în bloc izolat și vecini care încălzesc devine „norocos”. Cine stă la colț, la parter sau la ultimul etaj, cine are pereți umezi și tâmplărie veche plătește nu doar gazul, ci și toate greșelile vechi de construcție și întreținere.
Și mai e ceva, creșterea factuii iarna nu lovește doar confortul, ci și psihicul. Oamenii ajung să urmărească centrala ca pe un contor de stres: „cât să o mai țin?”, „ce temperatură să pun?”, „dacă scot un calorifer din funcțiune”, „dacă mă îmbrac mai gros?”. Asta nu e economie — se adaptează la un sistem în care locuințele eficiente sunt excepția, nu regula.
Citește și: De ce plătesc românii energie electrică scumpă? Explicația expertului: Răspunsul este psihologic. Le e frică
Problema reală nu e că a fost un ianuarie mai rece. Problema e că, an de an, românii își pun îmtrebarea cum ne încălzim decent fără să nu ne îngropăm financiar?
Iar răspunsul nu va veni doar din discursuri despre plafonări sau „piață”. Răspunsul va veni din investiții reale în eficiență energetică, în reabilitare termică, în centrale mai bune, în reglaje inteligente, în educația consumului și în protejarea celor vulnerabili”, a mai explicat Dumitru Chisăliță.
Cât plătești pentru un apartament cu 3 camere. România are o problemă că mii de blocuri pierd căldura ca o sită
El afirmă că un apartament izolat bine scapă mai ușor. Un apartament vechi, pe colț, cu pereți reci și ferestre obosite, plătește dublu, dar adesea asta se vede doar când gerul aduce niște facturi sesizabile.
România nu are „problemă cu gerul”. România are o problemă cu faptul că mii de blocuri pierd căldura ca o sită.
Comparativ ianuarie 2025 vs ianuarie 2026 (estimativ, încălzire + apă caldă + gătit), pentru o locuință izolată:
a) Apartament
• 2 camere: 300 lei / ianuarie 2025 → 400 lei / ianuarie 2026 (+100 lei)
• 3 camere: 350 lei / ianuarie 2025 → 455 lei / ianuarie 2026 (+105 lei)
• 4 camere: 450 lei / ianuarie 2025 → 585 lei / ianuarie 2026 (+135 lei)
b) Casă (100–150 mp) 600 lei / ianuarie 2025 → 780 lei / ianuarie 2026 (+180 lei)
Și asta e doar media. Dacă stai într-un apartament „problemă” sau într-o casă mai veche, creșterea se simte ca o palmă.
De ce nu funcționează sfaturile despre economisirea energiei?
Expertul a mai arătat de ce sfaturile despre cum să economisim energie și gaze pe timp de iarnă nu funcționează prea bine în realitate și că acestea au consecințe negative de multe ori.
Citește și: Cât plătesc românii pentru căldură, iarna aceasta? Expert: „Avariile din termoficare dublează sumele”
„Ține termostatul mai jos” — sfatul care sună bine în teorie și prost în viață
În România, aproape toată lumea are un prieten expert în energie:
„Pune 20°C, că nu mori.”
„Mai ia un pulover.”
„Mai închide caloriferul din dormitor.”
Da, sigur. Numai că discuția asta ignoră realitatea:
Când în casă ai 18°C, nu e doar frig. E disconfort, e umezeală, e oboseală. E copilul care face teme cu mâinile reci. E bunică ce doarme cu două pături. E omul care muncește de acasă și tremură lângă laptop. Nu vorbim de „moft”. Vorbim de normalitate .
De ce cresc facturile când se face mai frig? Pentru că centrala muncește mai mult, dar și pentru că ne echilibrăm pe importuri instantanee scumpe
Aici e partea tehnică, fără poezie. Când afară scade temperatura, crește diferența dintre „tempetratura pe care o vrei în casă” și „cea de afară”. Centrala pornește mai des și stă mai mult pornită. Atât. Și mai e un adevăr pe care românii îl simt, dar puțin îl spun, la frig serios, nu contează dacă ai termostat „smart”, contează ca locuința să fie izolată.
Ce este taxa pe „ghinion”?
În multe blocuri, confortul nu vine din centrala ta. Vine din noroc. Dacă ai vecini care încălzesc mult, îți „împrumută” căldură. Dacă ai apartament pe colț sau ultim etaj, plătești în factura de gaze „taxa de ghinion”.
Ipocrizia mare este că plătim facturi europene în locuințe neizolate românești din anii '70
În Europa, vecinii discută despre eficiență, pompe de căldură, clădiri performante. La noi, discuția este despre „mai pune o pătură”. Și partea cea mai crudă e că mulți români nu consumă mult pentru că vor 25°C în casă. Consumă mult pentru că la 21°C, centrala luptă cu pereții reci și cu pierderile de căldură.
Ianuarie 2026 factura vine cu +30%, nu doar datorită prețului și fenomenelor meteo, ci și faptului că blocurile sunt nereabilitate și izolația făcută prost, a mai arătat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă.
