Standardul de cost constituie documentul de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, potrivit unui document oficial. Standardul de cost pe kilometru reprezintă reperul oferit de autorități în construcția de autostrăzi, drumuri județene sau variante ocolitoare.
„Costul standard este definit ca un sistem de contabilitate a costurilor conceput pentru a afla cât ar trebui să fie costul unui produs în condițiile existente. Costul standard este o tehnică de control al managementului pentru fiecare activitate.
Nu este numai util în scopul controlului costurilor, dar este de asemenea util în planificarea producției. Avantajele acestui instrument sunt: măsurarea eficienței, controlul costurilor, luarea unor decizii corecte și eliminarea ineficiențelor.
Standardele de cost permit pregătirea bugetelor de cost și stabilirea unor repere“, se arată într-un raport făcut de Universitatea George Bacovia.
În cazul nostru, standardele de cost te ajută să estimezi prețul aproximativ al unui proiect de infrastructură.
Fără standarde la autostrăzi
În România, prețul final pentru construcția de drumuri ridică semne de întrebare și atunci când este calculat pe baza standardelor de cost, dar și atunci când acestea sunt ignorate.
În cazul drumurilor naționale și județene, standardele sunt prea înalte și pot genera risipa banului public. În cazul construcției de autostrăzi, standardele de cost au fost eliminate, iar prețul pe kilometru variază, arbitrar, cel mai adesea în sus.
În 2018, guvernul Dăncilă anunța că dorește să modifice standardele de cost pentru construcția de autostrăzi. Institutul Național de Statistică arăta că, din 2010 (anul în care fuseseră elaborate standardele), indicele de cost în construcțiile inginerești crescuse cu 22%.
În așteptarea ordinului de guvern, în toamna anului 2018, s-a anunțat că standardele de cost pentru construcția de autostrăzi și drumuri naționale au fost complet eliminate.
O măsură surprinzătoare, România având o tradiție în a plăti la suprapreț proiecte de infrastructură. Puțin peste 50 de kilometri finalizați pe Autostrada Transilvania au costat peste un milliard de dolari, urmare a unui contract păgubos semnat de fostul premier Adrian Năstase cu firma Bechtel.
Gestionarea proiectului a fost, la fel, de deficitară. Ruperea contractului în sine a costat statul peste 25 milioane de dolari.
Plan investițional, din joben
Un exemplu mai recent. Pentru tronsonul al doilea din Autostrada Sibiu – Pitești, CNAIR a găsit un singur doritor, un consorțiu condus de compania turcă MAPA, fără multă experiență în România.
Sursele Newsweek România spun că firme precum Strabag, Astaldi sau Aktor nu au depus oferte pentru că prețul de un miliard de euro li s-a părut prea mic și nu le-ar fi acoperit cheltuielile. Unele companii au cerut prelungirea termenului de depunere a ofertei cerând analize suplimentare pentru a stabili dacă prețul este unul care să le aducă profit.
Prin abrogarea plafoanelor de preț la autostrăzi, nu a mai existat niciun control. În unele cazuri, guvernul nici nu a mai așteptat realizarea studiilor de fezabilitate și a investigațiilor de pe teren, anunțând prețurile medii la construcția unor autostrăzi.
Aspect care se regăsește în documentul intitulat „Plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 - 2030“.
Alba-neagră cu kilometri de drum
Pe zeci de pagini, Guvernul prezintă proiectele de infrastructură pe care le va realiza în următorul deceniu.
„La baza dezvoltării componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic naționale gestionate la nivelul MT și al Cestrin, precum și cooperarea cu experții Băncii Europene de Investiții în cadrul asistențelor tehnice Jaspers și PASSA“, este explicația oficială. Cifrele de trafic sunt utile la prioritizarea proiectelor.
Autoritățile estimează prețul pentru autostrăzi și centuri ocolitoare care nu au nici măcar studiu de fezabilitate. Se vorbește de standarde tehnice, nu de standard de costuri. Doar câteva exemple:
⮕ Autostrada Ungheni - Iași - Tg. Neamț, cost pe kilometru estimat la 8,7 milioane euro (fără TVA), deși nu se cunoaște traseul complet și detaliat al proiectului.
⮕ Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț, ar costa, pe kilometru, peste 30 milioane euro. În condițiile în care proiectantul spaniol Acciona a predat studiul de fezabilitate revizuit pentru sectorul montan al Autostrăzii Unirii luna trecută. Urmează întocmirea caietului de sarcini (unde se va specifica costul final) și demararea licitației, probabil în toamna acestui an.
⮕ Drumul Expres București – Alexandria va costa peste 5 milioane euro/km. Asta, deși abia acum câteva zile s-a anunțat că „studiul de fezabilitate pentru proiectul unui drum de mare viteză de la București la Alexandria va fi realizat pentru circa 16 milioane de euro într-un termen de 17 luni“.
⮕ Drum de mare viteză Craiova – Lugoj, cost estimat de peste 10 milioane euro/km fără TVA. Estimarea s-a făcut, deși abia luna trecută ministrul Sorin Grindeanu a anunțat câștigătorul contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate.
⮕ Autostrada Comarnic – Râșnov, preț estimat la 27 milioane euro/km. Proiectul tehnic pentru autostradă nu e finalizat.
Coridoarele rutiere din acest document însumează aproximativ 4.140 km, din care 973 km se află în operare, 221 km se află în diverse faze de implementare, iar peste 2.950 km sunt în faza de concept. Pentru acești 2.950 de km, România nu a impus niciun standard de cost, dar a estimat preț mediu pe kilometru construit.
Oficial, este tăcere
Ministerul Transporturilor și Guvernul României nu au răspuns întrebărilor Newsweek România. Surse din minister ne-au declarat că standardele de cost și variația prețurilor la materiile prime au pus autoritățile într-o situație imposibilă.
„Standardele de cost pentru autostrăzi și drumuri expres au fost impuse în timpul mandatului de ministru al Ancăi Boagiu pentru a avea un anumit control. Se impuneau niște prețuri minimale și maximale.
În multe cazuri, prețurile licitate pentru autostrăzi erau nerealiste. Uneori, prea mici și câștigătorii nici nu mai începeau lucrările și cereau, direct, despăgubiri. Nu ar fi putut avea profit. Sau, ulterior, cereau creșteri ale contractului prin acte adiționale.
În alte cazuri, contractele erau încredințate la prețuri prea mari și avem exemple de autostrăzi supraevaluate. În 2018, s-a decis realizarea unor corecții la standardele de cost pentru că prețul materiilor prime crescuse.
În final, standardele de cost au fost scoase. În evaluarea costului unei autostrăzi se folosesc cotațiile internaționale ale materiilor prime. Problema este că ele au ajuns să varieze foarte mult“.
Tot România ne oferă și reversul
În cazul Proiectului Național de Investiții „Anghel Saligny“, Ministerul Dezvoltării oferă comunităților locale bani și pentru construcția unor proiecte de infrastructură județeană și locală. De data aceasta, statul român a impus standarde de cost.
Aceeași sursă mai sus citată arată că „impunerea unor standarde de cost pentru proiectele de infrastructură locală poate face ca prețurile la care să se încheie contractele să fie maximale.
Sursa atrage atenția că, în calcul pentru stabilirea costului, nu intră realizarea <<celorlalte cheltuieli aferente categoriilor de lucrări care intră în componenţa unui drum, dar nu sunt continue pe fiecare kilometru, respectiv: podeţe, poduri, ziduri de sprijin, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile și alte lucrări de artă>>. Și atunci, ce plătești de fapt la sume de milioane de euro pentru un kilometru de drum?“.
Un standard de cost înalt
Standardele de cost pentru investițiile prin Programul „Anghel Saligny“ sunt: „centură ocolitoare tip autostradă (4 benzi) - 6,3 milioane euro, centură ocolitoare tip drum național (4 benzi) - 4,05 milioane, drum județean - 560 mii euro și drum comunal prin interiorul localităților - 330 mii euro. Prețurile sunt fără TVA“.
Ministerul Dezvoltării ne-a comunicat că are nevoie de minim 30 de zile pentru a explica pe ce criterii a calculat aceste standarde.
Realizarea drumului județean 208 H Vorona – Oneaga – Pădureni a ajuns să coste 470.000 de euro/km. Prețul a fost considerat foarte mare de experți, dar el este mult sub standardul de cost agreat prin „Anghel Saligny“.
Presa locală a scris că pentru 56,5 kilometri de drumuri judeţene asfaltate la acest moment, Consiliul Judeţean Ialomiţa se pregăteşte să plătească echivalentul a 506.000 euro pe kilometru.
Specialiștii au spus că este vorba de o sumă imensă. Dar, din nou sub standardul de cost impus prin „Anghel Saligny“. Reamintim, proiectele prin Programul „Anghel Saligny“ sunt finanțate de la buget.
La ce bun dubla măsură?
Chiar dacă două ministere și Guvernul României nu au trimis clarificările cerute de Newsweek România, dubla măsură ridică semne de întrebare.
Autostrăzile și drumurile expres se construiesc, din bani europeni, fără prețuri maximale. Drumurile județe și proiectele locale de infrastructură din bani publici au standarde de cost foarte înalte care, desigur, încurajează ofertele foarte scumpe.
Construcția variantei ocolitoare a orașului Sfântu Gheorghe (bani europeni) costă, la cheie, 5,5 milioane euro. O șosea de centură „cheală“ (fără podețe, ziduri, pasaje) este estimată, prin Programul „Anghel
Saligny“, la aproape de 6 milioane euro (bani publici).
Ce autostrăzi se inaugurează în 2022
⮕ Autostrada Sibiu - Boița (lot 1) are o lungime de 13 km. Stadiul lucrărilor: 60%.
⮕ Drumul Expres Craiova - Pitești, tronsonul 2 (40 km). Stadiu: 95%.
⮕ Centura Satu Mare (16 km). Stadiu: 85%.
⮕ Lotul 2 de pe Autostrada de Centură București, între Vidra și Bragadiru: 13 kilometri. Stadiu: 40%.
⮕ Se vor deschide și 3 pasaje de pe Centura București: Domnești, Berceni, Oltenița.
⮕ Șanse mici sunt pentru inaugurarea Drumului Expres Craiova - Pitești, tronsonul 3 (32 km).
