Dana Dărăban (ACUE): „România trebuie să refacă încrederea decidenți - specialiști - consumatori”
Dana Dărăban, director executiv la Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie din România (ACUE), spune că România "trebuie să refacă încrederea între decidenți, specialiști și consumatori”.
În cadrul ediției din acest an a Newsweek Energy Summit 2025, directorul executiv al Federaţiei ACUE (Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie), Dana Dărăban, a subliniat că România are nevoie, înainte de toate, să refacă încrederea între decidenți, specialiști și consumatori, pentru ca politicile din energie să se bazeze pe expertiză, nu pe reflexe administrative sau populiste.
„Energia devine tot mai sofisticată, conectată la tehnologii digitale și instrumente financiare. Decidenții trebuie să asculte specialiștii și să construiască politici bazate pe cifre, nu pe prejudecăți”, a precizat reprezentanta ACUE.
Dana Dărăban (ACUE): „România trebuie să refacă încrederea decidenți - specialiști - consumatori”
Aceasta s-a referit și la investițiile necesare pentru adaptarea infrastructurii energetice. Potrivit unor estimări, 1 miliard de euro anual este suma necesară pentru transformarea rețelelor de distribuție din România în infrastructuri inteligente, automatizate și bidirecționale, capabile să integreze sursele regenerabile și producția distribuită.
„Sistemul nu poate stoca energie, nu funcționează ca o baterie. Este unul foarte sensibil – consumul trebuie să fie egal cu producția. Dispecerul trebuie să mențină acest echilibru.
Tehnic, cineva trebuie să se asigure că acest segment rămâne în echilibru. Era un pic mai ușor când puteai estima capacitățile de producție. cum avem producții dispersate, precum cele ale prosumatorilor, iar prognoza este tot mai dificilă.
Citeşte şi: ACUE: Furnizorii de energie nu au primit niciun ban de la stat pentru compensarea facturilor
Cu toate acestea, așteptările rămân ca și cum rețeaua ar funcționa încă în faza ei inițială, tradițională - ceea ce este imposibil”, a punctat Dana Dărăban.
Din partea autorităților, companiile așteaptă o strategie clară pentru sectorul energetic, un plan de măsuri și o estimare realistă a costurilor și investițiilor necesare.
O soluție pentru susținerea necesarului real de investiții ar putea fi fondurile nerambursabile sau mecanismele de finanțare mixte, care să aducă la aceeași masă autoritățile, reglementatorul, băncile și investitorii.
Citeşte şi: Statul român are o datorie de 1,7 miliarde de lei către furnizorii de energie. Ce se poate întâmpla
„În momentul de față, partea de transport și distribuție a rămas în spate. Fără transport și distribuție, ceea ce faci în zona de producție nu vei putea folosi în mod optim - adică să ajungă la client când are nevoie și ieftin”, a explicat directorul executiv al ACUE.
Reprezentanta ACUE a atras atenția că „decidenții și factorul politic trebuie să iasă din filmul de altădată, când se lăsa impresia că prețul se face din pix, la Ministerul Energiei”.
„Nu funcționează lucrurile așa. Și cred că este nevoie de o comunicare corectă, care să nu ducă la interpretări exagerate din partea oamenilor. Nu trebuie să trăim în acest film, că le dă statul prețul mic. Nu o să se poată”, a afirmat Dana Dărăban.
Citeşte şi: Summit de Energie: Cât suntem de pregătiți pentru iarna care se apropie?
Aceasta a criticat și lipsa de transparență în privința facilităților și scutirilor acordate anumitor categorii de clienți.
„La nivel decizional, cred că trebuie să renunțăm la promisiunile deșarte. Când vorbim despre gratuități, vorbim despre împărțirea costurilor - nu despre dispariția lor.
Costul există și se socializează, este suportat de toți. De aceea, atunci când statul român acordă o facilitate pentru un segment, trebuie să spună clar și transparent unde se transferă acel cost”, a subliniat Dana Dărăban.
Dana Dărăban s-a referit și la datoria de 8,3 miliarde de lei pe care furnizorii o au de recuperat ca urmare a aplicării, până la 1 iulie, a schemei de plafonare a prețurilor.
Directorul ACUE a atras atenția asupra dezechilibrului creat prin obligarea furnizorilor să prefinanțeze o politică socială a statului și asupra blocajelor care încă nu sunt rezolvate.
„Cred că un semn real de responsabilitate pe care mediul privat îl așteaptă de la stat este asumarea propriei răspunderi, nu pasarea ei.
Furnizorii au fost obligați prin lege să aplice reducerile de preț prevăzute de schema de plafonare, însă până acum nu am auzit nicio propunere sau decizie publică care să aducă soluții concrete pentru plata datoriilor restante.
În ritmul actual, validarea completă ar necesita aproape 16 ani – un termen inacceptabil. Dacă o instituție nu are capacitatea de a-și îndeplini această obligație, statul trebuie să vină cu o soluție care să asigure totuși rezolvarea problemei”, a conchis reprezentanta ACUE.
