Cele mai mari găuri la bugetul României sunt la neîncasarea TVA şi CASS. Sunt peste 10.000.000.000 €
Cele mai mari găuri de astăzi, la bugetul României, sunt la neîncasarea TVA şi la veniturile din CASS. Cifrele sunt la peste 10.000.000.000 €.
În România, în anul 2024, veniturile din TVA au reprezentat 6,9% din PIB, înregistrând o creștere de 0,3%, față de anul precedent.
Valoarea nominală a PIB pe anul 2024 a fost de 350 de miliarde de euro. Asta înseamnă că veniturile din TVA au fost de 24,5 miliarde de euro, adică în jur de 120 de miliarde de lei.
În pofida creșterii veniturilor, neîncasarea de TVA a fost estimată la 49,8 miliarde de lei, adică în jur de 10 miliarde de euro. Neîncasarea aceasta de TVA se mai numeşte, în limbaj de specialitate, "gap de TVA".
Cele mai mari găuri la bugetul României sunt la neîncasarea TVA şi CASS. Cifrele sunt peste 10.000.000.000 €
"Gap" înseamnă în limbaj economic "diferenţă semnificativă". Aşadar, diferenţa semnificativă sau gapul de TVA este de 1/3: cam 30%. Suntem recordmani în UE la asta, ca şi la inflaţie şi la deficit.
Informațiile privind valoarea nominală totală a veniturilor din CASS, încasate la buget în anul 2024, nu au fost defalcate în rapoartele preliminare de execuție bugetară.
Conform unui document existent, veniturile nefiscale și evoluția cheltuielilor cu asistența socială (ce includ parțial şi Sănătatea) au marcat creșteri semnificative.
Citeşte şi: De la 1 ianuarie ITM filmează controalele la firme: amenzi și de un milion de lei pentru munca la negru
Bugetul final s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB. Aşadar, mai avem de aşteptat până aflăm valoarea nominală.
În prezent, nu există o valoare finală consolidată a veniturilor totale din CASS pentru anul 2025. Aceste gap-uri de la TVA şi CASS sunt cele mai importante.
Mai există un element. "Se mai poate discuta despre economia neagră, care s-ar putea fie mai mare de 20%. Aceasta are legătură și cu gapul de TVA", explică analistul economic Sorin Dinu.
Citeşte şi: Iancu Guda, economist: Guvernul Bolojan a mărit încasările din TVA peste ţinta calculată matematic
Dar cei care stau în economia neagră își reduc costurile tocmai prin această ocolire a economiei oficiale.Asta înseamnă că o parte dintre aceste 10 miliarde de euro s-ar putea să nu fie viabile.
Asta înseamnă că "entitățile respective, care, teoretic, sunt purtătoare de TVA și celelalte taxe și impozite, în condițiile unei funcționări în economia oficială nu ar mai viabile şi atunci s-ar închide".
Deci, cum s-ar spune, a vorbi despre un gap deTVA de fix 10 miliarde de euro este ceva teoretic. "E adevărat că, închizând aceste entităţi neviabile, se poate deschide piața pentru alte entităţi economice viabile", spune Dinu.
Cine nu contribuie la contribuțiile sociale de Sănătate (CASS)?
"Bun, nu contribuie copiii, sunt vreo 3 milioane, e clar, nu au cum. După aceea, nu mai contribuie pensionarii (n. red.: Din luna august pensionarii sunt nevoiți să plătească CASS, la pensiile care trec de 3.000 de lei.).
Practic, contribuțiile sunt date de populația activă, dar nu știm cât contribuie acele firme de subzistență de exemplu, care sunt sau au fost beneficiare de fonduri europene", arată expertul.
Zona de contribuţii din Agricultură este gri şi în general Fiscul aşteaptă marile companii, "care trăiesc în altă dimensiune economică. Acelea contribuie, dar și accesează resurse din serviciile sanitare.
Mentalitate fiscală greşită
Este adevărat ca și la serviciile sanitare este o problemă, legată de eficiența cheltuirii banului public. Pe de o parte, din această limitare a resurselor financiare, dar și dintr-o expandare a cheltuielilor, fără să aibă o legătură cu eficiența".
Mai apoi, noi, în România, avem o problemă de mentalitate fiscală: când vorbim despre venituri, explică Sorin Dinu "problema venitului, la bugetul României, este pusă ca soluție alternativă la o reducere de cheltuieli.
De aici a apărut discuția, pentru că reducerea cheltuielilor publice, mai ales pe cele două componente, partea de pensii și partea de salarii, e mai complicată".
Greu de spus cât e gap-ul de CASS
De ce e complicată? Pentru că, dacă, la partea de pensii contributive, acelea sunt pensiile şi gata, în funcţie de contribuţie, pe partea de salarii vorbim despre piața sectorului public.
Suma actuală cheltuită pentru o multiplicare a PIB-ului nu ar mai părea atât de mare. "Ar fi altceva să spui că cheltui acum 3% din PIB, dar în total creșterea PIB, prin faptul că acest mare sector public lucrează eficient, este de 2% - 5% din PIB".
Cât reprezintă cifric gap-ul de CASS? "Greu de spus la momentul acesta, dar nu cred că e mai mare de 5% din ce ar trebui să se încaseze", spune specialistul.
O necunoscută: Munca la negru
"Depinde și cum jucăm pe partea de ocupare a forţei de muncă. Dar aceasta e o cifră care nu e sigură, pentru că nu există informații foarte clare despre munca la negru", adaugă Sorin Dinu.
Munca la negru era o imponderabilă, în România, şi în anii 90: nimeni nu ştia exact cât reprezintă. Acum, sunt "acele discuții legate de folosirea SRL ca să ocolească contractul de muncă. Deși, pe de altă parte, se plătește CASS, când trebuie să distribui dividendele".
Dar de unde toate aceste necunoscute care se perpetuează în timp, în fiscalitatea românească? "O evaluare mai clară se face cu o administrație publică fiscalizată", spune Dinu, "în care avem acces la baza de date și știm de regulă fiecare unde muncește, de unde vin banii, de unde trebuie să vină, câţi bani trebuie să vină".
"Noi ar trebui să avem în economie vreo 10-12 milioane de slujbe (n. red.: de contracte individuale de muncă). Adică aproape dublu (n. red.: faţă de câte sunt). Şi de fapt targetul Guvernului ar trebui să fie câte slujbe s-au creat în fiecare an, ori în fiecare lună", explică expertul.
Noi, în acest moment, avem aproape 7 milioane de salariaţi. Restul sunt independenți, PFA. Şi câteva sute de mii de NEET's - tineri care nu sunt prezenţi statistic nicăieri, nici încadrați profesional, nici educațional, nici în perioada de formare profesională.
