Ce s-a întâmplat anul acesta cu indicele Robor şi cum influenţează asta ratele românilor? E mai bine cu IRCC?

În urma unei campanii susţinute din mediul politic, în anul 2019, începând cu luna iunie, creditele noi în lei, cu dobândă variabilă, au început să aibă dobânda calculată în funcţie de un nou indice, numit IRCC.

Până atunci, dobânda era calculată în funcţie de indicele Robor, care asigura o mai bună ancorare a creditatului în realitatea financiară românească decât IRCC.

Principalul ingredient al IRCC a fost decalarea sa faţă de realitatea interbancară românească cu 3-6 luni. În general, recomandăm românilor să ştie ce li se întâmplă şi să fie conectaţi la realitatea factuală şi la cea de creditare.

Ce s-a întâmplat anul acesta cu indicele Robor şi cum influenţează asta ratele românilor?

Practic, IRCC funcţionează ca un fel de pernă de amortizare temporală, care decalează efectul scumpirii sau ieftinirii creditării în funcţie de realitatea economică, dar efectul decalat este cam acelaşi.

Nu a fost cazul anul acesta şi vom vedea imediat cum a reuşit IRCC, aparent, o perfomanţă inedită şi nedorită.

În prezent, indicele Robor stagnează pe un palier. În acest an, a înregistrat o creștere inițială, atingând cam 7,39%, în luna mai, dar s-a stabilizat spre finalul anului.

Citeşte şi: Vești bune pe românii cu rate la bănci. Indicele ROBOR la trei luni scade la 6,61% pe an. Cât e IRCC

ROBOR 3M a ajuns cam la 6,17% în luna decembrie, în timp ce IRCC a avut o evoluție mai lentă, reflectând condițiile de piață, cu valori între ~5,55% și ~6,06%, trimestrial.

Acestea au arătat o oarecare descreștere, față de vârfurile din prima jumătate a anului. Dar Robor a rămas ridicat, influențat de incertitudinile economice legate de ascensiunea suveraniştilor şi formarea noului guvern.

În primul semestru al anului, Robor a avut o creștere accentuată: Robor 3M (care se foloseşte de regulă la calculul dobânzi la creditele in lei cu dobândă variabilă) a ajuns la peste 7%.

Citeşte şi: Efectul Nicuşor Dan. Toate dobânzile Robor încep să scadă ca valoare. Care este efectul la credite?

De exemplu, în mai a fost 7,39%, din cauza tensiunilor politice, economice și, în consecinţă, inclusiv valutare. Aşadar, când vezi că indicele Robor creşte, te întrebi de ce şi astfel afli ce se întâmplă în ţara ta. E mai bine aşa.

Al doilea semestru (T3-T4) a venit:cu o tendință de stabilizare și chiar cu o ușoară scădere, Robor 3M fiind în jurul valorii de 6,17%, la finalul anului (acum, în decembrie 2025).

Anul 2025 a fost atipic pentru IRCC. De obicei, acesta, decalat cu 3 - 6 luni, o ia pe urmele Robor 3M, descriind cam aceleaşi creşteri şi descreşteri succesive, ca formă a curbei grafice.

Citeşte şi: George Simion scumpeşte creditele. Ratele vor creşte, indicele Robor, încă un salt

Diferențe: Robor este un indice interbancar mai volatil, pentru că se formează în funcţie de pulsiunile cerere-ofertă de pe piaţa interbancară, pe care băncile cumpără şi vând lei, în funcţie de nevoie lor de lichiditate.

IRCC "trage de timp" şi reflectă costul creditelor cu un decalaj de 3-6 luni faţă de ce se petrece în viaţa economică a ţării. El se calculează trimestrial, pe baza tranzacțiilor din piață.

Asta înseamnă că, atunci când IRCC e mai avantajos decât ar trebui, având în vedere condiţiile de piaţă, băncile pierd, apoi câştigă în compensaţie când IRCC creşte, în timp ce Robor, decalat, scade.

Băncile au pierdut bani din cauza IRCC

Anul 2025 a fost însă atipic, valorile IRCC fiind în general mai scăzute. trimestrul I (ianuarie - martie): 5,66%; T2 (aprilie - iunie): 5,55%; T3 (iunie - septembrie): 5,55%.

T4 (octombrie - decembrie): 6,06% (o creștere, arătând adaptarea la dinamica pieței). Una peste alta, în anul 2025, băncile au pierdut bani, la creditele la care dobânda se calculează în funţie de IRCC (făcute din iunie 2019 încoace).

Ori poate că nu au pierdut, pentru că şi-au compensat în altă parte pierderile înregistrate de la formarea dobânzii pe baza indicelui IRCC.

Omul simplu va spune: "Foarte bine că băncile au pierdut şi eu am câştigat!", dar nu este corect astfel. În primul rând, nu e echitabil economic.

În al doilea rând, trebuie să înţelegem că, dacă băncile pierd, noi pierdem, pentru că băncile sunt osatura economiei. Sistemul financiar-bancar finanţează creditarea pentru investiţii.

Aceasta duce la creştere economică, care are două efecte: dezvoltarea afacerilor şi astfel creşterea salariilor. Inclusiv ale celor care se bucură că băncile pierd, iar ei, aparent, câştigă. Dar numai aparent.

Cum se calculează indicele Robor

Robor (Romanian Interbank Offer Rate) se calculează zilnic, de către BNR (Banca Națională a României) - de fapt, de către Thomson Reuters, care are contract cu BNR - pe baza cotațiilor de dobândă oferite de un panel de bănci sistemice.

Aceste cotaţii sunt colectate. Se elimină valorile extreme (cea mai mare și cea mai mică) și se calculează media aritmetică a celor rămase.

Aceasta reprezintă rata dobânzii la care băncile se împrumută între ele, pe diferite scadențe (1, 3, 6, 12 luni - numite 1M, 3M, 6M şi 12M, unde "M" vine de la "month", care în engleză înseamnă lună).

Cum se calculează IRCC

IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) se calculează ca o medie aritmetică a ratelor zilnice de dobândă de pe piața interbancară, ponderată cu volumele tranzacțiilor, pe parcursul unui trimestru.

Este publicat trimestrial de BNR, cu o întârziere de un trimestru.

Practic, se iau toate tranzacțiile zilnice, se calculează media ponderată zilnică, iar la finalul trimestrului se face media acestor valori zilnice, pentru a obține IRCC trimestrial aplicabil. Un fel de Robor simplificat şi întârziat.