ANALIZĂ. Cea mai mare provocare economică pentru români, în 2026. Expert: Plătim toți, indiferent de venituri

Coaliția de guvernare a decis recent un pachet de măsuri fiscale care include creșterea salariului minim dar și tăieri de subvenții și beneficii politice.

Cu toate acestea, anul viitor nu va fi unul ușor de gestionat. Deși românii ar trebui să aibă venituri mai mari, iar ministrul Finanțelor dă asigurări că nu vor mai crește taxele, inflația ar putea crește toate prețurile.

Pe de altă parte trebuie să atragem fonduri europene, altfel pierdem bani.

Sunt însă și lucuri pozitive pentru că măsurile luate în acest an ar putea face ca economia să repornească. 

ANALIZĂ. Cea mai mare provocare economică pentru români, în 2026. Expert: Plătim toți, indiferent de venituri

2025 a fost un an greu pentru mulți români. Salarii înghețate, pensii micșorate de impunerea CASS după un anumit prag, unii au rămas fără locuri de muncă, după ce mici afaceri s-au închis sau au decis restructurări de personal.

Speranța era ca de anul viitor lucrurile să meargă mai bine.

Citește și: Inflație,10%. Supermarketurile trag de clienți cu superpromoții. Economist: „Marele hop, în aprilie”

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu pentru Newsweek România că este foarte greu să anticipăm ce provocări ne așteaptă anul viitor. Pot fi lucruri bune, altele mai puțin bune.  

„Anul 2026 este ca o ecuație cu foarte multe necunoscute, în care cea mai greu de gestionat pare să fie inflația.

Cea mai mare provocare atât pentru populație cât și pentru firme, pentru că inflația (creșterea prețurilor) e „mama tuturor taxelor” – prin inflație plătim cu toții, indiferent de venituri, de situația socială.

Pe de altă parte, 2026 reprezintă o ecuație cu multe necunoscute pentru că sunt atât de multe variabile ce trebuie luate în calcul, de la salarii (creșterea salariului minim va crea multe probleme mai ales la firmele mici), cheltuieli publice, deficit, dinamica cursului valutar, situația balanței comerciale etc., încât mai degrabă vă pot spune numerele ce vor fi extrase la LOTO decât să dau un pronostic clar despre evoluția din 2026”, a afirmat Adrian Negrescu.

Însă, anul viitor ar putea fi unul mai bun ca acesta care tocmai se încheie. Veștile bune ar putea veni în a doua jumătate a anului 2026.

„Dacă este să privim partea plină a paharului, și tind să merg pe această perspectivă, 2026 ar putea fi anul relansării economice, mai ales din semestrul 2, când și inflația va coborî semnificativ, iar companiile vor fi trecut deja prin necesarul proces de restructurare a operațiunilor, a schemelor de personal, a expunerii în piață.

Sunt câteva vești bune, precum revenirea producției industriale, creșterea exporturilor, ameliorarea perspectivelor de împrumut ale României și, poate cel mai important, confirmarea rezilienței mediului de afaceri în fața provocărilor generate de inflație, de scăderea vânzărilor, de problemele cu blocajul financiar, cu finanțarea etc.

În partea plină a paharului vedem și o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară, după luna iunie, care ar putea crea premizele ieftinii creditelor, urmare a scăderii inflației.

Tot din această perspectivă pozitivă, nu este exclus să vedem că economia își va reporni motoarele, va crea locuri de muncă”, a explicat expertul.

Adrian Negrescu: „Statul va trebui să își reducă semnificativ cheltuielile”

Adrian Negrescu este de părere că „principala doleanță a mediului de afaceri, pentru a reuși să se descurce în 2026, este legată de menținerea taxelor la nivelul actual – o eventuală creștere a impozitului pe venit sau a TVA urmând să ducă țara direct în recesiune”.

„Ministrul finanțelor, domnul Nazare, ne dă asigurări că nu vor crește taxele în 2026, dincolo de cele de care știm deja – taxele locale și impozitul pe dividende. Are însă garanția că PSD, de exemplu, nu va forța noi modificări fiscale în tentativa de a-și proteja interesele, mai ales în relația cu aparatul de stat?
Un lucru este sigur, măcar din punct de vedere bugetar.

Anul viitor va trebui să facem o economie de cel puțin 50 de miliarde de lei pentru a ne încadra în deficitul de 6,2% asumat în fața finanțatorilor străini, mai ales a Comisiei Europene. Iar asta va însemna că statul va trebui să își reducă semnificativ cheltuielile – sper eu prin legea bugetului – și să adune mai mulți bani din evaziune.

O altă soluție ar fi să înceapă, în sfârșit să listeze pe bursă pachetele de acțiuni la companiile de stat și să restructureze firmele de stat, multe dintre ele niște găuri negre, de fapt niște simple fabrici de salarii”, este de părere Adrian Negrescu.

Adrian Negrescu: „Trebuie să atragem 10 miliarde de euro altfel banii se pierd”

Fondurile europene trebuie să fie, de asemenea, una dintre preocupările esențiale ale României. 

„Și mai e un element esențial în perspectiva macroeconomică din 2026 – atragerea de fonduri UE. Anul viitor trebuie să atragem aproape 10 miliarde de euro până în luna august, când se încheie PNRR, altfel banii se pierd. 

Dacă aceste fonduri vor ajunge în țară, perspectivele vor fi pozitive, dacă nu, statul va fi nevoit din nou să crească anvelopa împrumutului public și așa ajunsă la un nivel record – de 50 miliarde de euro în fiecare an”, a explicat Negrescu.

La ce să se aștepte românii de rând? 

„Dincolo de situația bugetară, pentru oamenii simpli, lucrurile sunt destul de clare. Vor crește taxele locale de la 1 ianuarie, salariile și pensiile vor fi înghețate, iar inflația va continua să reprezinte o problemă majoră cel puțin până în a doua parte a anului.

Sunt speranțe că, din semestrul al doilea al anului 2026, să asistăm la o temperare a scumpirilor și la o ieftinire a creditelor. Nu este exclus să vedem și mai multe locuri de muncă pe piață”, a explicat analistul economic.

Ce se întâmplă după liberalizarea prețului gazelor?

Un altă presiune pe veniturile românilor ar putea veni de la 1 aprilie 2026, când liberalizarea prețului gazelor ar putea duce la o scumpire a acestora.

Citește și: Ce se va întâmpla cu prețurile la alimente? Analist economic: ”Românii au învățat să se adapteze”

„Marea necunoscută atât pentru populație cât și pentru firme rămâne, însă, momentul liberalizării prețului gazelor, de la 1 aprilie. Dacă autoritățile nu vor interveni din timp pentru a reglementa modul în care se fac contractele, nu este exclus să vedem o scumpire masivă a gazelor, iar asta să pună gaz pe focul inflației.

E important de spus că, în acest moment, doar 5% din contractele de furnizare de gaze sunt realizate transparent, pe Bursa de Mărfuri, restul fiind confidențiale, între jucătorii din piață.

Altfel spus, și aici avem parte de o cortină după care nu putem privi și pe care statul este dator să o îndepărteze. Asta dacă își dorește să asistăm la o ieftinire a gazelor, nicidecum la o scumpire, cum a fost în cazul liberalizării prețului energiei electrice”, a mai spus Adrian Negrescu.

Ecomonistul este de părere că, „în esență, oamenii vor continua să plătească și în 2026 factura dezmățului bugetar din ultimii ani. Fiecare după cum poate, va trebui să se adapteze realității economice, să se zbată pentru a avea un trai decent”. 

„Singura veste oarecum bună este că românii au dovedit un nivel de reziliență financiară extrem de ridicat, altfel spus sunt capabili să se descurce în orice condiții. Cred că ține de ADN-ul nostru național”, a conchis Adrian Negrescu.

Citește și: Cât mai cresc prețurile la locuințe? Specialist: „România se transformă într-o țară de chiriași”