Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru românii de rând? Economist: Nu le mai ajung banii pentru o viață decentă
România a intrat oficial în recesiune tehnică. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu pentru Newsweek ce înseamnă acest lucru pentru românii de rând și ce urmează să se întâmple în continuare.
România a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025.
Cum s-a ajuns aici și ce înseamnă pentru românii de rând, explică analistul economic Adian Negrescu.
Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru românii de rând? Economist: Nu le mai ajung banii pentru o viață decentă
Mulți consideră această situație ca fiind urmarea măsurilor economice luate de Ilie Bolojan. De altfel, chiar din interiorul coaliției de guvernare sunt voci care spun că Bolojan a băgat țara „în gard”.
Cu toate acestea, lucrurile nu stau chiar așa.
Economistul Adrian Negrescu explică ce s-a întâmplat de fapt.
„Încă de acum 2 ani spuneam că România se află în recesiune urmare a valurilor consecutive de creșteri de taxe decise de guvernele Ciucă & Ciolacu. INS vine astăzi și confirmă aceste estimări considerate, la vremea respectivă, drept false de către politicieni.
Realitatea economică arată că de peste 4 ani, noi sugrumăm mediul de afaceri cu taxe peste taxe, cu tot felul de invenții fiscale, iar rezultatul este cel inerent – în ultimii 2 ani am înregistrat 5 trimestre de scădere economică, primele două trimestre din 2024 și trimestrele 1,3 și 4 din 2025.
Oamenii resimt din plin această recesiune prin faptul că nu le mai ajung banii pentru a avea o viață decentă. Creșterea spectaculoasă a facturilor la energie, costurile mai mari cu mâncarea, cu taxele, au făcut ca mare parte din populație să resimtă din plin această recesiune”, a afirmat Adrian Negrescu.
Cum ieșim din această situație?
Citește și: Inflație,10%. Supermarketurile trag de clienți cu superpromoții. Economist: „Marele hop, în aprilie”
Însă această situație nu poate dura la nesfârșit. Sunt soluții pentru a ajunge la liman însă este nevoie de responsabilitatea politicienilor care trebuie să își asume măsuri dure.
În mediu privat, de exemplu, au fost tăiate zeci de mii de locuri de muncă și au fost restrânse cheltuielile drastic pentru a face față recesiunii.
„Cum ieșim din această situație? Avem două variante – ori reducem cheltuielile publice, ori creștem taxele.
Cum despre creșterea taxelor nici nu se mai poate vorbi, cu toate că unii politicieni insistă din nou pentru impozitul progresiv – altfel spus să îi taxăm mai mult pe cei care au tupeul de a câștiga mai mult în România – soluția este evidentă: statul român trebuie să își reducă cheltuielile, așa cum a făcut-o și mediul privat care, în ultimele luni, a dat afară peste 50.000 de oameni, și-a restructurat cheltuielile și s-a adaptat noii realități recesioniste.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor, ANAF trebuie să continue și să extindă lupta cu evaziunea fiscală care a devenit o adevărată cangrenă pentru economie. Pe lângă faptul că statul nu recuperează banii din taxe și impozite, există și o concurență neloaială tot mai amplă între firmele care lucrează la negru și cei corecți, care își achită toate obligațiile fiscale.
Pachetul de măsuri economice propus în prezent sperăm să fie doar primul pas în eforturile de a reduce evaziunea fiscală și a ajuta economia în această perioadă dificilă.
Reducerea taxării muncii, creșterea valorii tichetelor de masă pot fi, de asemenea, soluții optime pentru a repune economia pe linia de plutire”, a mai explicat economistul.
Citește și: Ce se va întâmpla cu prețurile la alimente? Analist economic: ”Românii au învățat să se adapteze”
Care este vestea bună?
Dar în toată această situație rea vine și o parte bună.
„Vestea bună – să privim și partea plină a paharului – este că inflația are toate șansele să scadă din a doua parte a anului, astfel că și BNR va trebui să reducă dobânda de politică monetară și astfel să asistăm la o ieftinire a creditelor.
Și poate și mai important este faptul că economia s-a restructurat și a început anul 2026 de pe poziții mult mai predictibile decât în anii trecuți.
Și-au restrcturat bugetele, și-au adaptat politicile de pricing, de resurse umane, sunt mult mai pregătite pentru noua realitate economică iar rezultatele încep să se vadă – exporturile au crescut, producția industrială începe să își revină iar comerțul cu amănuntul și-a temperat declinul.
Sperăm ca din a doua parte a anului să vedem și primele semnale de creștere economică reală în economie”, a mai spus Adrian Negrescu.
Imediat după anunțul INS premierul Ilie Bolojan a reacționat public și a spus că aceasta ”face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții”.
Citește mai mult aici: Ilie Bolojan, după anunțul că România a intrat în recesiune tehnică: „Face parte din costul acestei tranziții”
