Inflația și războiul au scos din bănci economii personale de peste 4,42 miliarde de lei și investiții personale de aproape 1,57 miliarde de lei din fondurile de investiții românești, numai în luna martie. Și încă nu sunt date oficiale dacă tendința de dezinvestire nu se va fi amplificat în aprilie.
Banii – și cei din depozite bancare și cei din investiții în fonduri – s-au dus în consum, cel mai probabil sub emoția inflației și incertitudinile inițiale provocate de războiul din Ucraina, notează cursdeguvernare.ro.
Conturile curente ale gospodăriilor populației au scăzut cu echivalentul total a peste 1,22 miliarde de lei, iar depozitele la termen cu 3,2 miliarde de lei, în martie (prima lună întreagă de război al Rusiei în Ucraina) față de februarie, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Citește și: Expert în securitate: FSB și GRU știu că Rusia pierde războiul și se pregătesc pentru era post-Putin
Dar, dacă lichiditățile ținute în conturi curente și în depozite la bănci crescuseră în februarie față de ianuarie, pentru ca apoi să scadă abrupt în martie, investitorii în fonduri mutuale au declanșat dezinvestirea încă de la începutul anului.
Cele 1,57 miliarde de lei scoase de investitori din fondurile mutuale au urcat până la mai mult de 2,47 miliarde de lei subscrierile nete negative (diferența dintre sumele scoase și cele plasate) înregistrate de la începutul anului, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Citește și: Violenţe la o manifestaţie a opoziţiei: Turcia l-a convocat pe ambasadorul SUA
Ținta principală: consumul
Unde s-au dus banii? „Inflația și incertitudinile legate de războiul din Ucraina, dar și renunțarea la restricțiile pandemiei au încurajat consumul”, a explicat Adrian Codîrlașu (foto), vicepreședinte al CFA România, la întrebările CursDeGuvernare.
Investițiile alternative, în aur, imobiliare sau valută – de pildă, sunt puțin probabile, pentru că datele arată că sunt reduse ca pondere. Prin urmare, cele 5,99 de miliarde de lei pe care românii le-au scos din sistemul financiar nu aveau unde să se ducă decât în consum.
Faptul că românii au scos bani din bănci și din fonduri mutuale ca să consume mai mult este certificat de statisticile conjugate ale creșterii economice și a afacerilor din comerț.
Creșterea economică din Trimestrul 1 a fost neașteptat de mare, în orice caz: 6,5% din PIB față de T1 / 2021, respectiv de 5,2% din PIB față de ultimul trimestru al anului trecut (serii ajustate sezonier), potrivit Institutului Național de Statistrică (INS).
În același timp, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a înregistrat în primul trimestru un avans de 31,2% în termeni nominali, ca serie brută, respectiv o creștere de 29,3% ca serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului trecut.
Bani în căutare de alternative
„Cauzele dezinvestirii țin de aversiunea la risc sporită de războiului din Ucraina și de efectele creșterii dobânzii asupra activelor. Bursele de acțiuni scad pentru că evaluarea activelor ține seama de creșterea dobânzii care va afecta veniturile viitoare. Obligațiunile, fiind emise la o dobândă fixă, devin mai puțin profitabile tot din cauza creșterii dobânzilor”, a explicat Adrian Codîrlașu, pentru CursDeGuvernare.
Pe de altă parte, statistica pe martie a fondurilor de investiții a surprins doar o etapă a re-echilibrării portofoliilor acestora în condițiile creșterii dobânzilor la care se împrumută statul.
Incertitudinile privind războiul și inflația „i-au determinat pe unii să-și îndrepte banii spre consum.
Alții văd oportunitățile și își refac portofoliile”, a declarat Horia Gustă (foto), președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF)
„Nu aș spune că este un fenomen de dezvinvestire. Nu este un exod. În această perioadă randamentele investiției în titlurile de stat deja aflate în portofoliile fondurilor au fost mai mici, iar investitorii au sesizat, au marcat la piață (au răscumpărat unitățile de fond pentru a încasa cash, n.r.). Administratorii de fonduri își re-echilibrează portofoliile cu titluri de stat nou emise la dobânzi mai mari și atunci ar urma să crească investițiile în fonduri”, a explicat Horia Gustă, pentru CursDeGuvernare.
