vineri 10 octombrie
EUR 5.0927 USD 4.3982
Abonează-te
Newsweek România

Cum va fi afectată România dacă în Franţa vine la putere extrema dreaptă?

Data publicării: 10.10.2025 • 18:35 Data actualizării: 10.10.2025 • 20:47
Emanuel Macron și Nicușor Dan sosesc la cină, la Palatul Amalienborg, în Copenhaga - Foto: Profimedia Images
Emanuel Macron și Nicușor Dan sosesc la cină, la Palatul Amalienborg, în Copenhaga - Foto: Profimedia Images
Nicușor Dan, Maia Sandu şi Emmanuel Macron, la o reuniune a grupului central al Moldovei - Foto: Profimedia Images
Nicușor Dan, Maia Sandu şi Emmanuel Macron, la o reuniune a grupului central al Moldovei - Foto: Profimedia Images

Ultimele evoluţii politice din Franţa ridică mari semne de îngrijorare în România şi nu numai: în întreaga Uniunea Europeană şi în tot Occidentul există aceeaşi preocupare.

Mai întâi, dacă Franţa este destabilizată, este destabilizată întreaga Uniune Europeană, iar România, stat UE, cu un comerţ intra-UE foarte intens, va avea de suferit foarte mult.

Sunt cunoscute relaţiile excelente şi foarte vechi ale României şi Franţei. Datorăm SUA, dar şi deopotrivă Franţei existenţa statului român modern, aşa cum este el acum, pe coordonate multiple.

Politica românească pare inspirată din cea franceză, de multe ori, inclusiv prestanţa (prea mare) a statului social.

Cum este afectată  România dacă în Franţa vine la putere extrema dreaptă?

Justiţia, Poliţia, parţial organizarea constituţională a afacerilor politice, structura sistemului energetic, relaţiile diplomatice intra-UE şi extra-UE, toate par a fi în destule puncte croite în România ca într-un stat frate mai mic al Franţei.

De la venirea sa în fruntea ţării, preşedintele Nicuşor Dan are probabil cele mai bune relaţii cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

"În timp ce contracandidatul meu (n.red.: George Simion) jignea poporul francez, chiar la el acasă, eu am avut un dialog cu domnul Emmanuel Macron, președintele Franței", scria pe Facebook, după ce fusese ales, în iunie, Dan.

Citeşte şi: Franța: 800.000 de protestatari împotriva restricțiilor bugetare. Transportul și muzeele, afectate

Pe 19 mai, Macron a anunţat pe X că l-a sunat pe Nicuşor Dan, să-l felicite pentru victoria în alegerile prezidenţiale.

Pe 25 iunie, după participarea la Summitul NATO, cei doi au avut o discuţie, în marja evenimentului principal.

Iarăşi, Nicuşor Dan şi Emmanuel Macron au fost văzuţi discutând cordial la Summitul european dedicat politicilor antidrog, de la Copenhaga, în pofida celor care ar dori să-l categorisească pe Dan drept un soi de căţel al lui Macron.

Citeşte şi: Franţa trăieşte peste posibilităţile ei. Guvernul Bayrou are probleme majore

Una peste alta, relaţia dintre cei doi este excelentă. Ce se întâmplă acum, politic, în Franţa, ne îngrijorează şi îngrijorează toată Europa.

Franța, alături de Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda, este un stat fondator al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO – azi UE), înființată prin Tratatul de la Paris (în anul 1951).

Propunerea inițială, cunoscută ca Declarația Schuman, a fost prezentată de ministrul francez de externe Robert Schuman, deși planul a fost dezvoltat de economistul francez Jean Monnet.

Citeşte şi: Franța pregătește HIMARS-ul european. Dezvoltarea sistemelor de rachete costă 600.000.000 €

Acest nume spune multe despre legăturile dintre România şi Franţa: în Bucureşti, există un liceu foarte cunoscut, care poartă numele acestui economist.

La celălalt capăt scurt, de secol XX, al istoriei, într-un fel, să ne amintim cât de mult a însemnat pentru noi, românii, generalul Henri Mathias Berthelot, care ne-a ajutat în 1917 să reconstruim Armata Română, distrusă de invazia forţelor germane.

Avansul la puterea politică a forţelor de extrema dreaptă în Franţa, ar fi o lovitură dură pentru România şi pentru Uniunea Europeană.

Franţa, pondere mare din PIB-ul UE

Ponderea economiei franceze în UE se situează în jur de 17% - 18% din PIB-ul total al Uniunii, făcând-o a doua cea mai mare economie, după Germania.

Aceasta înseamnă că Franța contribuie semnificativ la produsul intern brut total al Uniunii Europene.

Principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Ungaria şi Franţa. Să eliminăm Ungaria, cu tot respectul pentru vecinii noştri.

Prezenţa ei în top se datorează combinaţiei dintre vecinătate şi poziţionarea spre vestul Europei a Ungariei şi are o semnificaţie regională.

Al treilea partener comercial

Mai rămân marile forţe economice ale UE: Germania, Italia şi Franţa. Valoarea totală a schimburilor comerciale România - Franța a fost de 11,6 miliarde de euro, în anul 2023.

Franța e al treilea partener comercial al României. Balanţa comercială România - Franța este pe deficit, pentru Franţa, vom explica imediat de ce anume.

Franța este al treilea cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene, cu un volum total de comerț de peste 97 de miliarde de euro.

4.150 de companii franceze

Peste 4.150 de companii franceze activează în România. Să enumerăm aici Renault France, Airbus Group, Orange, Valeo, Carrefour, Engie, BRD - Société Générale, Accor.

Repetăm, pentru a ne da seama de impactul unor schimbări politice în rău, în Franţa: 11,6 miliarde de euro a fost valoarea schimburilor comerciale înregistrate în anul 2023.

Cu un deficit comercial de 1,2 miliarde euro, pentru Franţa, în relaţia cu România, conform Bursa.

Nicușor Dan, Maia Sandu şi Emmanuel Macron, la o reuniune a grupului central al Moldovei - Foto: Profimedia Images

Nicușor Dan, Maia Sandu şi Emmanuel Macron, la o reuniune a grupului central al Moldovei - Foto: Profimedia Images

Motivul e simplu: acest companii franceze produc în România, apoi exportă masiv, inclusiv în Franţa, generând acest deficit comercial.

6,8% dintre destinaţiile exporturilor româneşti sunt în Franţa, conform Digi24.

România exportă în Franţa, în principal, maşini, aparate, echipamente electrice şi vehicule, aeronave şi echipamente de transport, conform Ambasadei României în Franţa.

Importurile din Franţa sunt mai diversificate, dar sunt dominate în primul rând de maşini, aparate şi echipamente.

Mai multe articole din secțiunea Economie

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România

Newsweek România Ultima oră

Newsweek România
Ultima oră