Care este viitorul localităţii Roşia Montană. Ce spune viceprimarul comunei. Viceprimarul comunei Roşia Montană, Vasile Morariu, a declarat că viitorul localităţii este Turismul, o primă urgenţă fiind întocmirea Planului Urbanistic General (PUG).
Scopul este de a se putea dezvolta infrastructura, de la introducerea apei potabile şi modernizarea drumurilor, la construirea de pensiuni.
Care este viitorul localităţii Roşia Montană. Ce spune viceprimarul comunei
Vasile Morariu mai susţine că mulţi dintre politicieni şi-ar fi dorit să piardă statul român.
Întrebat care ar fi primul pas care ar trebui făcut după ce România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană, judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington, viceprimarul a spus că trebuie întocmit PUG.
"În prima fază, să putem să facem PUG-ul. În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic. Nu se poate construi o casă, nu se poate construi o pensiune, nu se poate introduce apă potabilă.
Citeşte şi: Un fost ministru al Mediului denunţă presiunile enorme, pentru a lăsa Gabriel Resources să acţioneze
Pentru toate aceste lucruri este nevoie de autorizaţie de construcţie şi la Roşia Montană nu se poate obţine fără PUG. Din 2021, când s-a intrat în UNESCO, am reuşit să obţinem nişte PUZ-uri, pentru nişte drumuri, dar sunt demersuri foarte greoaie.
Ca să faci prima dată un PUZ, sunt nişte cheltuieli în plus", a arătat viceprimarul. El a explicat că, fiind sit UNESCO, primăria nu poate face singură PUG, ci împreună cu Consiliul Judeţean şi Guvernul.
Vasile Morariu crede că viitorul vechii aşezări constă în turism, zilnic venind pe timp de vară mulţi vizitatori. "Roşia Montană are ce le arăta oamenilor.
Citeşte şi: Turcan: „Roşia Montană ar trebui să reprezinte un caz şcoală. Fantasma ''miliardelor'' s-a năruit”
E o afluenţă destul de mare de turişti, pe timpul verii. Astă vară au fost de la trei până la şapte autocare zilnic, plus turiştii veniţi cu maşinile personale", a spus Morariu.
El consideră compania minieră şi politicienii români răspunzători de blocarea Roşiei Montane în ultimii 20 de ani.
Foto: INQUAM PHOTOS / Ovidiu Dumitru Matiu
"Această victorie a statului român nu se atribuie politicului din România. Fiindcă toţi (politicienii - n.r.) şi-ar fi dorit să piardă statul român", a mai spus viceprimarul.
Nu există încă nici un răspuns
Despre elaborarea unui nou PUG pentru Roşia Montană s-a discutat de mai multe ori în ultimii ani, fără să existe o concretizare în acest sens.
Administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, a declarat, în februarie că, după constituirea anul trecut, prin hotărâre de CJ, a Comitetului de organizare UNESCO pentru Peisajul Cultural Minier Roşia Montană, s-a purtat o corespondenţă cu Ministerul Dezvoltării, dar că, din noiembrie 2023, nu s-a mai primit nici un răspuns.
Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial.
150 de kilometri de galerii
Pentru înscrierea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial este suficientă întrunirea unui singur criteriu. În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase.
Aici a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII), realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) şi de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
Studiile arată că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.
