"Pandemia a afectat întreaga lume şi a produs deja schimbări importante în economie. 2020 a fost, încă este, un an teribil pentru toată lumea! Aproape toate sistemele şi mecanismele după care erau derulate până acum activităţile economice sunt supuse unui test extrem de dur.
Din păcate, 2021 se anunţă la fel de greu, cel puţin în prima jumătate. Iar pentru sistemul financiar probabil că va fi mult mai greu decât 2020!
În economie, presiunea negativă de mare intensitate va mai dura, probabil cel puţin încă 1-2 trimestre, până când prin eforturile lumii medicale şi ale sistemului sanitar vor putea fi implementate pe o scară suficient de largă acele măsuri care să conducă la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire. Aşa cum ştim, pandemia este din nou în creştere, nu doar la noi ci în foarte multe locuri din lume dar mai ales în Europa, principalul nostru partener comercial şi o sursă importantă de provenienţă a capitalului atât de necesar pentru dezvoltarea ţării. Acest lucru ne arată că rezistenţa economiei va continua să fie puternic testată şi în următoarele luni, după foarte scurta perioadă de consolidare şi creştere relativă din lunile de vară", a menţionat Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR.
Viceguvernatorul BNR a explicat că pandemia COVID-19 a avut o serie de efecte imediate asupra sectorului financiar ce au fost şi sunt în continuare gestionate adecvat. Operaţional, măsurile de închidere a activităţilor şi de limitare a circulaţiei (persoanelor şi mărfurilor) au afectat semnificativ şi sectorul financiar, ca mai toate sectoarele economiei, dar nu cu intensitatea maximă pe care au resimţit-o activităţile sfera serviciilor (ex. HoReCa), şi s-au găsit soluţii de continuitate (chiar dacă eforturile au fost mari).
Intervenţia rapidă a autorităţilor (guvern, bancă centrală etc.) a condus la evitarea crizei de lichiditate ce putea fi generată de aceste blocaje atât în economie cât şi în sistemul financiar. Practic, din perspectiva măsurilor implementate de BNR în contextul crizei COVID-19, privind în ordine cronologică, primele au vizat sistemele de plăţi şi decontare.
"Dată fiind rapiditatea cu care s-au propagat efectele negative ale pandemiei, BNR a reacţionat prompt pentru a asigura instituţiilor de credit lichiditatea necesară pentru a acomoda atât operaţiunile standard cât şi cererea clienţilor bancari pentru retrageri de numerar. BNR a asigurat băncilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operaţiunile, inclusiv cele de lichidităţi pentru bancomate. Tot în acest context se încadrează şi aranjamentul cu Banca Centrală Europeană în cadrul căruia la nevoie BNR poate furniza lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo cu BCE", a subliniat Leonardo Badea.
Astfel, aceste măsuri privind sistemele de decontare şi de plăţi au fost însoţite în planul politicii monetare prin acţiuni menite să consolideze lichiditatea în sistemul bancar şi să asigure funcţionarea în condiţii adecvate a pieţei monetare. Şocul din perspectiva lichidităţii generat de startul pandemiei COVID-19 în luna martie 2020 a fost bine gestionat de către sectorul bancar.
Măsurile guvernamentale de protecţie a debitorilor afectaţi de pandemie concomitent cu flexibilizarea reglementărilor micro- şi macro-prudenţiale au temporizat acest impact. Circa 564.000 de debitori au apelat la facilităţile de amânare a ratelor, în baza
moratoriului legislativ (OUG nr. 37/2020) şi/sau moratoriilor private adoptate de către instituţiile de credit. La finalul lunii iunie, volumul creditelor amânate la plată cumula 41,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ un sfert au fost acordate în baza moratoriilor private.
"Împrumutătorii au putut să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice şi juridice afectate de epidemia COVID-19, fără aplicarea condiţiilor ce vizează gradul de îndatorare, limitarea creditului în funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum. În continuare instituţiilor de credite le este permis ca, în conformitate cu cadrul de reglementare actual, să utilizeze temporar amortizoarele de capital constituite pe parcursul anilor precedenţi", a mai spus Leonardo Badea.
Totodată, acestea au posibilitatea de a nu se încadra în nivelul minim al indicatorului de lichiditate. Aceste rezerve pot fi utilizate pentru a contribui la o bună funcţionare a sistemului şi a asigura lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei. Pornind de la realitatea că aceste măsuri (şi altele similare lor) vor fi retrase de o manieră graduală şi previzibilă, într-un viitor încă incert, impactul financiar asupra sectorului bancar va începe să fie mai vizibil.
Viceguvernatorul BNR a subliniat că este greu de imaginat că într-o criză economică de asemenea proporţii şi care generează modificări structurale pe termen lung, sistemul financiar nu va resimţi o parte din pierderi. "Aşa că, este destul de probabil că vom începe să vedem acest lucru la un moment dat pe parcursul anului viitor. De aceea, creditorii ar trebui să iniţieze din timp procesul de evaluare a capacităţii debitorilor de a-şi rambursa creditele după expirarea moratoriilor pentru a identifica problemele şi a gândi soluţii constructive şi echitabile", a mai spus Leonardo Badea.
Potrivit acestuia, pandemia COVID-19 a debutat într-un moment în care sectorul bancar românesc era caracterizat de o rezilienţă bună în faţa riscurilor, rezultată în urma consolidării importante din ultimii ani a poziţiei de capital, a ameliorării calităţii activelor şi a unei structuri bilanţiere ce favorizează poziţia de lichiditate.
"Aferent lunii septembrie 2020, principalii indicatori de sănătate ai sectorului bancar se situau, de regulă, la valori mai bune faţă de cele consemnate la nivelul statelor membre ale UE. O proporţie însemnată a profitului consemnat în 2019 a fost reţinut în capitalul instituţiilor de credit şi a contribuit la îmbunătăţirea solvabilităţii sectorului bancar (cu aproximativ 2 puncte procentuale, până la 22 la sută la finalul anului 2019)", a spus viceguvernatorul BNR.
Rata creditelor neperformante (4,1%, septembrie 2020) s-a reînscris pe trend descendent începând cu luna iulie (după înregistrarea unui vârf de 4,4% la finele lunii iunie 2020), în principal pe fondul impulsionării creditării sectorului real. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (63,4%, septembrie 2020), a continuat să plaseze sectorul bancar într-o poziţie mai favorabilă comparativ cu media europeană (45%, iunie 2020).
"În ciuda diminuării încasărilor şi a încetinirii activităţii economice, deteriorarea disciplinei la plată a companiilor a fost prevenită de introducerea măsurilor economice precum: amânarea sau scutirea la plată a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic, posibilitatea de suspendarea a plăţii ratelor aferente creditelor bancare până la finalul anului şi accesarea de finanţări garantate de către stat prin programele IMM Invest şi IMM Leasing", a adăugat Leonardo Badea.
Acesta a subliniat că, la nivelul populaţiei, măsura suspendării ratelor a prevenit creşterea ratei de neperformanţă dar acest risc poate reveni pentru o parte din portofoliu după expirarea moratoriului, fiind cu precădere mai ridicat în cazul debitorilor cu grad de îndatorare ridicat.
"Evoluţia viitoare a ratei creditelor neperformante, atât la nivelul companiilor nefinanciare cât şi în cazul populaţiei va depinde de viteza de revenire a economiei precum şi de momentul şi maniera retragerii schemelor guvernamentale de sprijin. În cazul în care efectele economice negative ale pandemiei se vor menţine pe o perioadă mai lungă, gradul ridicat de îndatorare al firmelor constituie o vulnerabilitate, dificultăţile unor segmente de companii nefinanciare putând să se propage atât de-a lungul lanţurilor comerciale cât şi către sectorul bancar", a explicat viceguvernatorul BNR.
În septembrie 2020, la câteva luni după şocul indus de COVID-19, indicatorii de soliditate financiară ai sectorului bancar sunt adecvaţi: gradul total de capitalizare: 22,8% (iunie 2020) (+3,1 pp anual); gradul de acoperire cu lichidităţi de 283,7% (septembrie 2020) (+59,7 pp anual).
"Merită menţionat că printre factorii care ar putea atenua propagarea efectelor nefavorabile ale crizei asupra sectorului bancar se numără faptul că înainte de declanşarea pandemiei companiile cu credite bancare aveau o sănătate financiară agregată mai bună decât cea înregistrată pe ansamblul sectorului firmelor. Chiar şi firmele care au apelat la suspendarea ratelor de plată veau anterior (la finele anului 2019), în medie, indicatori de sănătate financiară care le plasau în afara zonei de risc", a mai spus Leonardo Badea.
Mai mult, rezistenţa sectorului populaţiei s-a îmbunătăţit considerabil comparativ cu situaţia dinaintea crizei financiare globale. Astfel, s-a observat o consolidare a avuţiei nete (care a crescut cu 11% în perioada de 12 luni anterioară declanşării pandemiei), pe ambele componente importante, atât din perspectiva deţinerilor de active imobiliare cât şi a deţinerilor de active financiare, acestea din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în situaţii neprevăzute.
Profitabilitatea sectorului bancar pe primele nouă luni s-a menţinut sub nivelul consemnat în perioada similară din anul anterior, descreştere ce poate fi considerată normală date fiind circumstanţele şi care nu generează probleme asupra stabilităţii financiare.
Viceguvernatorul BNR a subliniat că, în această perioadă, sistemul bancar se confruntă cu o triplă provocare: de a susţine fluxul de credit în noile condiţii macroeconomice caracterizate de vulnerabilităţi şi incertitudini; de a gestiona riscurile financiare în creştere şi a-şi menţine robusteţea; de adaptare a activităţii la noile constrângeri generate de nevoia de siguranţă a angajaţilor şi clienţilor, dar şi în contextul dezideratului de îmbunătăţire a eficienţei operaţionale şi creştere a gradului de digitalizare.
"Din această perspectivă, criza pandemică este mai mult decât doar un test al robusteţii sistemului, pentru care, aşa cum am văzut băncile sunt bine pregătite. Este şi o provocare la realizarea cât mai deplină unui rol vital în cadrul macro-sistemului economic", a mai spus Leonardo Badea.
Împrumuturile acordate sectorului privat ca pondere din PIB au ajuns la 25,1% în scădere aproape continuă în ultimii nouă ani, în condiţiile în care acest indicator a înregistrat valori semnificativ mai mari în regiune (34,7% în Ungaria, 51,9% în Polonia, 53,3% în Bulgaria, 53,4% în Republica Cehă). Intermedierea financiară redusă arată, pe de o parte, accesul redus la finanţarea bancară, sectorul financiar având o mică contribuţie la creşterea economică.
"Desigur, nu uităm că, pe de altă parte, aceasta împiedică aprofundarea dimensiunii financiare a crizei economice actuale, atenuând trecerea şocurilor de la economia reală la sectorul bancar. Ca o concluzie m-aş opri la două idei pe care le consider esenţiale în aceste momente pentru noi toţi: probabil că una dintre etichetele potrivite pentru anul 2020 este 'fără precedent'.
Ne confruntăm cu toţii, la scară planetară, cu provocări complet noi. Chiar dacă pandemii au mai fost, nivelul actual de dezvoltare şi de complexitate a societăţii umane face ca valenţele actualei pandemii să fie foarte puţin comparabile cu cele din trecut. De aceea împreună căutăm să înţelegem, să colaborăm interinstituţional şi interdisciplinar în găsirea de soluţii, avem nevoie de competenţă şi de o combinaţie cât mai echilibrată între curaj şi prudenţă, flexibilitate şi menţinerea standardelor. Doi: Nu vom reuşi dacă nu acţionăm! Profesional, avem un dublu scop: depăşirea crizei şi îmbunătăţirea modului în care funcţionăm pentru a creşte rezilienţa organizaţiilor noastre, a macro-sistemului economic. Dacă nu lucrăm cu toată energia şi priceperea ghidaţi de aceste ţeluri, boala se va prelungi sau se va agrava", a afirmat viceguvernatorul BNR.
