Bolojan își asumă luni răspunderea pe tăierea pensiilor speciale. Pensiile speciale vor fi tăiate cu 25%. Pensia specială medie este acum 25.000 lei. După tăieri, va ajunge la o pensie specială medie de 18.000 lei.
Tăierile pensiilor speciale nu sunt acceptate de magistrați care le vor contesta la CCR.
Citește și: Pensiile speciale, tăiate luni de Bolojan în Parlament. Magistrații pierd 7.000 de lei net la pensie
Cu alte cuvinte, dacă executivul nu face reformă, aşa cum s-a angajat, atunci răbdarea finanţatorilor se va termina.
Este necesar un proces de consolidare fiscală credibil, pe 7 ani, adică o creştere a veniturilor, combinată cu scăderea cheltuielilor.
Riscurile rămân aceleaşi, cele foarte bine cunoscute de ani de zile, iar programul pe reformă, mai ales cel de pe partea de reduceri de cheltuieli, este foarte important.
Citește și: Bolojan pus la zid de CSM pentru că vrea desființarea pensiilor speciale de 25000 lei. „Un mincinos”
„Dacă proiectul pensiilor magistraţilor nu trece de CCR, România poate ajunge la junk”
Lucrurile stau un pic mai bine decât anul trecut, spune analistul economic Sorin Dinu. "Indicatorul pe care îl urmărim, deficitul operațional, e pozitiv, la șapte luni, 1 miliard şi ceva, față de -6,6 miliarde de lei, anul trecut, pentru aceeași perioadă de şapte luni din anul 2024", explică acesta.
Mai mult, 10 miliarde de lei, din cei 76 de miliarde de lei, sunt datorați componentei de împrumut prin PNRR.
Măsurile adoptate în cursul anului acesta şi la finalul anului trecut, sub presiunea agențiilor de rating, Comisiei Europene și problemelor de finanțare, au început să aibă ceva efecte pozitive, dar sunt suficiente, în ce privește consolidarea fiscală.
Citeşte şi: Ce se va întâmpla cu reforma pensiilor speciale dacă ajunge la CCR? Premierul Bolojan, vești proaste
Ce se întâmplă dacă nu ies acum reformele şi astfel nu ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar?
"Nu cred că cineva se aşteaptă ca România să ajungă la 7% deficit bugetar, pe anul acesta", opinează expertul, explicând că "agenţiile de rating au început să transmită mesajul că, de fapt, ele urmăresc dacă România se duce spre 6,4% deficit, anul viitor".
Ideea e, explică Dinu, că implementarea reformelor necesare consolidării finanţelor publice necesită timp. "Nu mai e spaţiu fiscal, să mai strângi taxe şi impozite din sectorul privat. Ele au tot fost strânse, de două ori pe an", atrage atenţia specialistul.
Măsurile fiscale au mai venit şi într-o manieră fulgerătoare, de pe o zi pe alta, aminteşte acesta. Nu a fost o planificare financiară strategică. Guvernanţi au fost forţaţi de ritmul cheltuielilor. Cele făcute chiar de guvernul lor.
Citeşte şi: Magistrații își apără cu dinții pensiile speciale de 25.000 lei. Grevă generală - procese suspendate
Nu neapărat vom fi însă păsuiţi, susţine Sorin Dinu: "Depinde cât de credibili suntem. De exemplu, dacă reforma pensiilor magistraţilor nu trece de CCR, premierul a spus practic că-şi depune mandatul. "În acest context, vă pot spune că săptămâna următoare (n.n.: după ce premierul îşi depune mandatul) ajungem la junk", subliniază Dinu.
Cum am ajuns aici? După apariţiei Legii salarizării unitare, politicieni şi lideri sindicali au creat un fel de competiţie salarială, de a obţine măriri de venituri, între categorii de angajaţi ai sectorului public.
"A fost o chetiune hei-rup-istă. S-a ajuns ca unor categorii de salariaţi din sectorul public să li se dubleze salariile prin sporuri, fără să crească output-ul - calitatea serviciilor. Ceea ce nu este acceptabil.
Citeşte şi: Pensiile magistraţilor, proiect legislativ adoptat de Guvernul Bolojan
Mai ales că Legea salarizării unitare are o prevedere, că toate sporurile nu pot însuma mai mult decât 30% din salariul brut", atenţionează expertul.
Dacă nu se va face ce trebuie şi rezistenţa la reformă va fi mare, răbdarea finanţatorilor şi agenţiilor de rating se va termina, mai ales că, în toate opiniile pe ratingul României, există acel "downside scenario".
Adică scenariu de retrogradare. Acesta se realizează atunci când credibilitatea Guvernului nu va produce un proces de consolidare fiscală credibil, pe termen mediu.
Proiectul pensiilor magistraţilor, cuiul lui Pepelea. 2024 - anul deraierii
Sunt mai multe elemente care presează pe deficit. În primul rând, avem nevoie de o reducere mare a deficitului bugetar, față de anul trecut. În octombrie anul trecut, Guvernul de atunci s-a dus cu planul național fiscal pe termen mediu cu 7,9% - 8% deficit bugetar, pe metodologia europeană (ESA) şi trebuia să ajungem la 7%, detaliază Sorin Dinu.
Anul 2024 l-am terminat cu 9,3% deficit bugetar, iar acum trebuie să-l ducem la 7%. "Din această perspectivă, un deficit de 4%, la șapte luni, cum e acum, este mare şi ne poate duce undeva în jur de 8%, peste ţinta de deficit bugetar propusă", susţine Dinu.
Problema este că pe 15 octombrie Comisia va evalua măsurile luate de Guvernul României, în vederea corectării deficitului excesiv, și va decide ce se întâmplă în continuare.
CCR poate decide tot, nu doar pensiile. Ce au înţeles agenţiile de rating
Deocamdată, după alegerile prezidențiale din mai și formarea Guvernului și după primul pachet fiscal și cu promisiunea următoarelor două pachete, S&P şi-a dat opinia mai repede decât era planificat în luna octombrie, mergând pe ideea că guvernul va reuși să implementeze planul propus.
De altfel, și Fitch, şi Scope Ratings au înțeles faptul că totuși România a pierdut o jumătate de an, în procesul de consolidare fiscală și în aplicarea planului național structural care a fost negociat anul trecut și a aprobat, din cauza complicațiilor rezultate din anularea alegerilor prezidențiale din decembrie anul trecut.
Citește și: 39.000 lei/lună pensie specială pentru șefa Înaltei Curți la 52 de ani. Fuge de tăierile lui Bolojan
De aici în schimb apare şi un element pozitiv: după multă vreme, deficitul lunar de 6,6 miliarde de lei este datorat exlusiv de bânilor plătite de statul român, în luna iulie. Asta înseamnă că în iulie excedentul operaţional a acoperit atât cheltuielile de capital, componenta de ddeficit a fondurilor europene, PNRR, operaţiuni financciare etc.
Nu sunt doar pensiile magistraţilor. Mai sunt şi majorările nesăbuite de cheltuieli
România nu a mai folosit creşterea de venituri la acoperirea creşterilor de cheltuieli. Este rezultatul faptului că creşterea de venituri, obţinută în cursul anului anterior, a reuşit să acopere creşterile de cheltuieli, care, în parte, au venit anul trecut.
În cursul anului trecut, au avut loc nişte majorări de cheltuieli: creşterea cu 5% a salariilor bugetarilor; la 1 septembrie, creşterea pensiilor; de la 1 octombrie, a mai crescut cu 5% venitul bugetarilor; au mai crescut nişte venituri, în Educaţie.
Dacă proiectul pensiilor magistraţilor nu trece de CCR, România ajunge la junk - Foto: Pexels/Andrea Picquadio
Toate acestea au dus la o creştere a cheltuielilor lunare, astfel încât în ianuarie 2025 cheltuielile lunare erau mult mai mari decât cele din ianuarie 2024.
Impactul, estimat undeva la 20-30 de miliarde de lei, cel puţin cu măsurile luate mai mult sau mai puţin benevol, de Guvern, s-a reuşit că acea creştere de venituri, obţinută prin majorările de venituri, să nu fie înghiţită de creşterea de cheltuieli.
