1.100.000.000 € pierduți de România, pe Legea pensiilor. Cum îi luăm înapoi? România ar putea să piardă o sumă enormă de bani, din cauze legate de îndeplinirea jaloanelor pe Tragerea 3 din banii PNRR.
România aşteaptă pe acest subiect o scrisoare oficială, un document oficial de la Comisia Europeană. Problemele cu Tragerea 3 au fost anunţate de mult timp, de către experţi.
1.100.000.000 € pierduți de România, pe Legea pensiilor. Cum îi luăm înapoi?
Din cele 74 de jaloane, pentru Cererea de plată numărul trei, 68 sunt îndeplinite, iar șase sunt considerate neîndeplinite sau parțial îndeplinite.
Principalele probleme sunt legate de reformele din instituțiile de stat, dar și de investițiile din domeniul Transporturilor.
Potrivit unor surse guvernamentale, în total, România va pierde temporar suma de 1,1 miliarde de euro. Va pierde temporar, în sensul că suma aceasta va întârzia.
Citeşte şi: Cum este blocată o creștere de pensie în Parlament? Care pensionari pierd sute de lei?
Întârzierea unor fonduri europene reprezintă implicit o întârziere în realizarea unor investiţii, care întârziere, la rândul ei, duce la o creştere economică mai scăzută, ceea ce face ca românii să aibă mai puţini bani în buzunar.
Ministrul PSD Adrian Câciu spune că, din jaloanele rămase nerezolvate, singurul unde s-a lucrat a fost cel legat de numirea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care va fi finalizat în luna decembrie, conform Digi24.
AMEPIP are rolul de a coordona și monitoriza implementarea acțiunilor și politicilor de guvernanță corporativă, la nivelul autorităților publice.
Citeşte şi: Judecător CCR: 70.000 lei pensie specială plus 40.000 lei salariu. Cum se aleg judecătorii Curții?
Aplicarea guvernanţei corporative este legată direct de mari pierderi din economie, de la companii de stat care sunt în topul celor cu pierderi, din economie. Ele reprezintă un balast care duce la scăderea prosperităţii românilor.
Deocamdată, unele proiecte importante, care trebuiau realizate din bani europeni, vor fi scoase de la PNRR şi finanţate de la buget, ceea ce va mări deficitul bugetar şi mai mult.
Proiectul metroului din Cluj va fi scos din PNRR și va avea finanțare de la Ministerul Transporturilor, din obligațiunile verzi pe care le emite România.
Nici metroul clujean
„Banii aferenți metroului de la Cluj, cei 300 de milioane de euro, că atâta e investiția din PNRR, vor fi relocați la o investiție de succes și care nu are probleme, din perspectiva Comisiei. Ce reproșează Comisia?
N-a fost publicat în Jurnalul Uniunii Europene anunțul pentru lansarea licitației la valoarea actualizată a contractului de execuție. Asta spune Comisia”, a explicat Câciu.
Printre cele mai importante jaloane din cererea 4 care nu au fost îndeplinite până acum se regăsesc: intrarea în vigoare a modificărilor la Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), pentru a reduce și/sau a elimina stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul fiscal.
O poveste fără sfârşit
De asemenea, o miză este intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, dar şi a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară).
Legea salarizării unitare este o poveste fără sfârşit, care durează de 30 de ani. Nici un guvern şi nici o majoritate parlamentară nu a reuşit să o rezolve până acum.
Cererea de plată nr. 3 va avea o valoare totală de 3,14 miliarde de euro (dintre care 2,04 miliarde de euro grant și 1,095 miliarde de euro împrumut) și este condiționată de îndeplinirea unui număr de 79 de jaloane/ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.
