Bunicii materni ai scriitoarei, Henrik Glück și Theresa Moskovitz, au fost evrei maghiari care au trăit în Valea lui Mihai şi au emigrat în America în anii 1900, împreună cu cei 6 copii, potrivit Bihoreanul.
Strămoșii Louisei Glück erau evrei fundamentalişti, profund religioși, şi au avut un rol important în comunitatea locală.
Potrivit site-ului comunităţii evreilor maghiari, szombat.org, bunicul poetei, Henrik Glück, se ocupa de comerţul cu material lemnos şi avea un magazin în Valea lui Mihai, „Feldmann și Glück”, iar unul dintre străbunicii ei s-a numit tot Henrik Glück şi ar fi luptat ca soldat în Revoluţia maghiară din 1848.
Familia bunicului ei a fost implicată în construcţia sinagogii locale, a fost în conducerea Băncii Populare, a deţinut o fabrică de sticlă, o firmă de confecţii, o fabrică de cafea, iar faimoasa Moară Gizella din oraş a fost fondată tot de ei.
Avocatul Dr. Sándor Glück, tot antecesor al Louisei Glück, a luptat în Primul Război Mondial. După bătăliile de la Isonzo din 1915 (dintre Italia şi Austro-Ungaria), i s-a acordat Crucea Carol, notează Bihoreanul.
Regulile evreilor ortodocşi interzic căsătoria cu persoane din afara comunităţii, iar majoritatea membrilor familiei Glück s-au căsătorit cu membrii familiei Feldmann. Cei doi străbunici pe linie maternă ai Louisei Glück proveneau din familia Feldmann, şi ea cunoscută în nordul Bihorului, atât pentru acţiunile filantropice, cât şi pentru membrii ei.
Bunicii Louisei au emigrat în 1900, urcându-se pe un vapor în portul Hamburg, împreună cu cei 6 copii. Au primit cetăţenia americană în 29 ianuarie 1913.
