Performance-uri senzoriale inspirate de imaginarul gotic la Romanian Creative Week

Găzduită la Palatul Braunstein între 13 și 24 mai 2026, expoziția transformă unul dintre cele mai controversate simboluri ale Europei medievale, volumul „Malleus Maleficarum”, considerat un manual al Inchiziției, într-un punct de plecare pentru o reflecție contemporană despre obediență, stigmatizare și felul în care societatea continuă să producă forme de excludere și violență simbolică.

În centrul proiectului, parte a secțiunii Arts a Romanian Creative Week, powered by UniCredit Bank și realizată alături de partenerii Ploom* și Jidvei, se află un exemplar original al volumului publicat în 1487, împrumutat cu sprijinul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu și expus în condiții speciale de securitate.

Expoziția dezvoltă două direcții majore: pe de o parte, performance-uri imersive construite ca experiențe senzoriale individuale, în care publicul traversează un univers al memoriei și al imaginarului gotic, iar pe de altă parte, lucrări de artă contemporană care investighează relația dintre corp, identitate, putere și moștenirea violenței istorice asupra femeilor.

Printre acestea se află și intervenția artistei și cercetătoarei scoțiene Dr. Lynne Hocking, care transformă războiul de țesut într-un instrument de reconstrucție simbolică a unei genealogii feminine ce traversează aproximativ 50.000 de ani de istorie.

Performance-uri senzoriale inspirate de imaginarul gotic al secolului XIX

Prima parte a proiectului este dedicată instalației „Tales of the Dead”, realizată de duo-ul româno-spaniol Elena Urucatu și Carlos Maté, artiști a căror practică interdisciplinară combină obiect, sunet, video și experiențe senzoriale într-un format performativ neconvențional.

Între 13 și 17 mai, cei doi artiști vor susține 20 de performance-uri imersive, cu acces restrâns, concepute în format one-to-one, în care fiecare spectator traversează individual experiența instalației. Inspirate de atmosfera gotică a anului 1816, cunoscut drept „anul fără vară” și asociat apariției imaginarului romantic întunecat și al monstrului modern, intervențiile transformă lectura, sunetul, mirosul și gustul în instrumente narative.

„Proiectul pe care îl prezentăm la Iași pornește din universul operei Tales of the Dead, pe care am realizat-o anul trecut la Madrid și Berlin. Am transformat fragmente din această experiență într-o instalație imersivă, construită pentru unul sau doi spectatori, în care parfumul, sunetul, lectura și obiectele devin instrumente narative. Nu ne interesează o reconstrucție fidelă, ci o experiență intimă și subiectivă, despre memorie, distorsiune și felul în care fiecare dintre noi își reconstruiește propriile povești”, au transmis artiștii Elena Urucatu și Carlos Maté.

Țesături inspirate din ADN-ul feminin

Lynne Hocking aduce în expoziție o intervenție construită la intersecția dintre genetică, memorie și meșteșug tradițional. Folosind războiul de țesut și tehnici textile inspirate din tradițiile comunităților de țesătoare din nord-estul Scoției, artista reconstruiește simbolic o genealogie feminină care traversează aproximativ 50.000 de ani de istorie.

Practica sa pornește de la ideea ADN-ului matriliniar, cod genetic transmis exclusiv pe linie maternă, și transformă această memorie biologică într-un obiect textil contemporan.

„Timp de 20 de ani am lucrat ca cercetător academic în domeniul geneticii umane, iar practica artistică mi-am construit-o în jurul curiozității. Este aceeași curiozitate pe care o aveam ca om de știință și care mă motivează acum ca artist și creator: cine suntem, de unde venim și cum ne înțelegem pe noi înșine.

Mă interesează modul în care putem deveni strămoși buni pentru viitor și modul prin care putem contribui la dispariția unor sisteme eșuate, imaginând alternative mai empatice și mai colective. Sper ca publicul să poată descifra măcar o parte dintre firele care se intersectează în această lucrare și să privească textilele nu doar ca obiecte decorative, ci ca texte, arhive și obiecte istorice contemporane”, a explicat artista.

În cadrul expoziției, Lea Rasovszky prezintă două diorame inspirate din viața domestică și anxietățile cotidiene, construind micro-universuri în care frica și obediența devin mecanisme invizibile ale vieții de zi cu zi. Artistul canadian Ghassan Naji (g0naji), cunoscut pentru lucrările sale realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, propune un produs distopic în care simbolurile războiului și ale terorii se transformă continuu, sugerând persistența violenței dincolo de contexte istorice și politice.

Unul dintre cele mai puternice discursuri ale expoziției este construit în jurul memoriei feminine și al felului în care corpul femeii a fost transformat istoric într-un spațiu al condamnării și controlului. Artistul Mihai Negru investighează direct această temă prin lucrări care reflectează stigmatizarea socială și religioasă a corpului feminin.

Expoziția include și lucrările lui Radu Belcin, din seria „Society of Glass Tears”, unde personaje în costum își pierd treptat identitatea, iar Bianca Mann propune o sculptură construită în jurul imaginii unui craniu, o prezență destabilizatoare care obligă privitorul să confrunte fragilitatea corpului și limitele propriei percepții.