Teoretic, sistemul de frânare activă de urgență (AEB) este un ajutor pentru șofer. Cu ajutorul unui senzor radar, sistemul monitorizează permanent traficul din fața mașinii, calculează în timp real distanţa până la vehiculul din faţă / obstacol / pieton şi avertizează şoferul, acustic și / sau luminos dacă există risc de coliziune frontală. Dacă șoferul nu reacționează, sistemul aplică automat frâna în încercarea de a preveni un eventual accident.
Dar, sistemele electronice nu sunt infailibile. Dau și erori. În unele cazuri, de exemplu, „frânarea fantomă”, așa cum este denumită intervenția eronată a sistemului de frânare activă de urgență când real nu există niciun obstacol în fața mașinii, poate fi cauzată de factori de mediu, cum ar fi umbrele, unghiurile scăzute ale soarelui, condițiile meteorologice sau chiar înclinația unei pante, elemente pe care sistemul AEB le interpretează ca fiind obstacole potențiale.
O mulțime de producători auto, precum Volvo, Honda, Tesla, Toyota sau Ford, s-au confruntat cu astfel de probleme în ultimii ani, rechemând în service milioane de automobile
Citește și: Cum poți opri mașina dacă rămâi fără frână de picior la 100 km/h. Dar dacă ai un vehicul hybrid?
Eroare periculoasă, la unele Dacii noi. Frânează de urgență singure, fără obstacol în față
Pasajul Oituz din Municipiul Bacău a devenit locul a numeroase accidente inexplicabile, generate de un posibil defect al sistemului de frânare de la autoturismele Dacia.
Șoferii au raportat că mașinile lor activează frâna de urgență în mod aleatoriu în interiorul pasajului, determinând oprirea bruscă, în absența unui obstacol vizibil, informează bacau.net.
Această eroare a sistemului de frânare automată a condus la numeroase accidente în zonă, întrucât vehiculele care vin din spate au fost implicate în coliziuni serioase cu cele care s-au oprit brusc în pasaj. Cu toate acestea, în ciuda recunoașterii problemei de către dealer, nu a fost emis niciun recall oficial și nicio modificare la sistemele de frânare ale acestor autoturisme.
Citește și: Mașinile 100% autonome nu vor fi viabile înainte de 2030
Potrivit clienților care au cumpărat autoturisme Dacia, acestora li se comunică verbal de către dealer că trebuie să aibă grijă în pasaj, sugerând astfel că problema este cunoscută, dar până acum nu s-au luat măsuri pentru a rezolva situația.
Între timp, șoferii sunt sfătuiți să evite Pasajul Oituz sau să dezactiveze sistemul de frânare de urgență până când se vor lua măsuri concrete pentru remedierea problemei.
Bacau.net spune că a solicitat o poziție oficială a constructorului, dar încă nu a primit niciun răspuns.
Cum funcționează sistemul de frânare activă de urgență
Există două tipuri de sisteme de frânare activă de urgență, unul mai simplu și, evident, mai ieftin, activ între 30 km/h şi 140 km/h, și unul mai performant, care „vede” și pietonii, nu doar vehiculele, și funcționează între viteze cuprinse între aproximativ 7 km/h şi 160 km/h.
Sistemul mai simplu este compus dintr-un senzor radar şi o cameră video faţă, amplasată pe parbriz, în spatele oglinzii retrovizoare.
Cu ajutorul senzorului radar, sistemul calculează distanţa până la vehiculul din faţă şi avertizează şoferul dacă există risc de coliziune frontală. Acesta poate frâna vehiculul pentru a limita avariile produse de o coliziune.
În mers (viteză între 30 şi 140 km/h), dacă există un risc de coliziune cu vehiculul din faţă, indicatorul sistemului luminează roşu pe tabloul de bord, fiind însoţit de un semnal sonor.
Dacă şoferul apasă pedala de frână şi sistemul detectează în continuare un risc de coliziune, forţa de frânare este accentuată. Dacă şoferul nu reacţionează în urma alertei şi coliziunea devine iminentă, sistemul acţionează frânarea.
Sistemul detectează numai vehiculele care rulează în acelaşi sens de mers. Este posibil ca sistemul să nu detecteze în special motocicliştii din cauza dificultăţii de a le prevede traiectoria, potrivit Renault.
De asemenea, Renault informează că funcţionarea sistemului poate fi perturbată sau deteriorată, existând și riscul de frânare intempestivă, de condiţii precum:
- un mediu complex (pod metalic, tunel etc.);
- condiţii meteo nefavorabile (ninsoare, grindină, polei etc.)
