Guvernul a adoptat în data de 27 ianuarie 2022 modificarea Codului Rutier, pentru a corespunde obiectivului de reducere a numărului de accidente rutiere şi de victime, cu 25%, până în 2026. Ministrul de Interne Lucian Bode a precizat atunci că principalele modificări vizează conducerea agresivă, nerespectarea regimului de viteză, circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzilor, sau neacordarea de prioritate, subliniind că ”carnagiul de pe şoselele României trebuie oprit”.
”Scopul legislaţiei rutiere este, în primul rând, de a proteja viaţa, integritatea şi sănătatea persoanelor care participă la traficul rutier. Acest act normativ este rezultatul unor consultări şi dezbateri cu toţi cei interesaţi de creşterea nivelului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic. Legislaţia rutieră suscită, cred, cel mai crescut interes din partea publicului”, a declarat Lucian Bode.
Citește și: 450 de șoferi agresivi în trafic au fost amendați în numai o lună
Potrivit acestuia, ”obiectivul de creştere a siguranţei rutiere asumat de România, prin PNRR, de reducere a numărului de victime (...) ale accidentelor rutiere cu 25 la sută faţă de nivelul de referinţă 2019, termenul asumat fiind 2026”.
”Toată siguranţa rutieră constituie o problemă gravă în România, nivelul acesteia fiind semnificativ mai mic faţă de media înregistrată în statele membre ale Uniunii Europene. În anul 2021 sa înregistrat o scădere a numărului accidentelor grave cu aproape 22% şi a persoanelor grav rănite cu aproape 31% comparativ cu 2020 în timp ce numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a crescut cu 8% mai exact am ajuns la 1778 de morţi în accidente rutiere în anul 2021”, a mai declarat, în ianuarie 2022, ministrul de Interne.
Citește și: VIDEO O limuzină a „zburat” peste un sens giratoriu din Năvodari. Motorul i-a sărit pe trotuar
”În ceea ce priveşte atât contravenţiile constatate cât şi infracţionalitatea sesizată la regimul circulaţiei pe drumurile publice se remarcă un trend ascendent îngrijorător. Astfel comportamentul actual în trafic al unor participanţi la trafic a impus o reevaluare a cadrului legal şi noi mecanisme de sancţionare a bateriilor prin raportare la gradul de pericol social al acestora”, a adăugat Lucian Bode.
Deputații PSD, PNL și UDMR din Comisia de Transporturi au votat eliminarea sancțiunilor pentru șoferii agresivi și vitezomani
Deputații PSD, PNL și UDMR din Comisia de Transporturi au votat eliminarea articolului care definea comportamentul agresiv la volan din Codul Rutier, precum și suspendarea dreptului de a conduce fără dovadă pentru șoferii care depășesc cu 70 km/h viteza maximă admisă pe un sector de drum.
Citește și: FOTO Două căruțe cu cai, spulberate de autovehicule pe șoselele din România în weekend
„În Comisia de transporturi pe care o conduc, a fost show PSD-PNL-UDMR pe tema modificărilor la Codul Rutier făcute de guvernul Ciucă recent.
Legea au măcelărit-o. Au băgat înapoi toate portițele și șmecheriile de scăpat “cu carnetul” pentru toți cei care încalcă grav regulile de circulație.
În țara cu cei mai mulți morți din accidente rutiere din UE. În țara unde șmecherii cu legitimație, girofar și “bolizi” vor impunitate.
Lucian Bode, care trebuia să fie prezent în calitate de ministru sau să delege un secretar de stat, a lipsit. O doamnă comisar-șef a încercat fără succes să țină piept șmecheriei, explicând de ce e nevoie de închiderea portițelor.
A fost show. Pesediștii cot la cot cu peneliștii au făcut praf ministerul lui Bode de parcă nu ei ar fi împreună la guvernare. La ce cuvinte s-au spus de către deputații majorității, m-aș aștepta ca Bode să fie demis de urgență.
L-am chemat la comisie pe ministrul Bode pentru a da explicații asupra activității sale în fața colegilor săi de guvernare. Și să înțelegem dacă coaliția asta vrea reguli de circulație europene sau șmecherie post-sovietică pe drumuri”, a scris liderul USR Plus Cătălin Drulă, președintele Comisiei de Transporturi, pe Facebook.
„Obiectivul UE în materie de siguranță rutieră pentru perioada 2021-2030 este reducerea cu 50 % a numărului persoanelor decedate și rănite grav în accidente de circulație. Ne apropiem de jumătatea anului 2022 și în România încă nu avem publicată Strategia Naționala de siguranța rutieră la care se tot lucrează. Ne îngrozim zilnic de tragediile de pe șosele iar autoritățile implicate în siguranța rutieră se tot laudă cu măsuri care mai de care mai eficiente.
Dacă nu vom înțelege că strategia trebuie să apere valori și să se bazeze pe principii și nu vom avea stabilit un responsabil care să-și asume și să răspundă pentru modul de implementare, este imposibil să ne încadrăm în obiectivul propus la nivelul UE”, potrivit președintelui Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație, Cătălin Codescu.
Pentru ca modificările aduse de deputații din Comisia de Transporturi să intre în vigoare ele trebuie să fie votate și în plenul Camerei.
Principalele modificări ale Codului Rutier din ianuarie 2022
1. Definirea comportamentului agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice precum şi sancţionarea acestui comportament cu amendă cuprinsă între 580 RON şi 725 RON clasa a doua de sancţiuni şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile
2. Regimul de circulaţie pe autostradă şi înăsprirea sancţiunilor pentru nerespectarea regulilor. Se sancţionează fapta privind circulaţia nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgenţă a autostrăzilor, cu amendă prevăzută în clasa a patra de sancţiuni, între 1305 şi 2900 lei şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru săvârşirea faptelor privind executarea pe autostradă a manevrelor de întoarcere sau de mers înapoi.
3. Este trecută într-o clasă superioară de contravenţii, din clasa a doua în clasa a treia de sancţiuni, fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire şi de neacordare de prioritate, precum şi majorarea perioadei de suspendare a permisului de la 30 de zile la 60 de zile.
4. Am văzut atâtea tragedii la trecerile la nivel cu calea ferată ceea ce indică o ineficienţă a măsurilor actuale, motiv pentru care se majorează perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile, în cazul nerespectării regulilor de trecere la nivel cu calea ferată
5. Este reglementat un nou prag de viteză, respectiv pragul de peste 70 de km pe oră faţă de limita legală, pentru depăşirea căreia se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile.
6. Se introduce o nouă contravenţie pentru nerespectarea obligaţiei de a menţine permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului
7. S-a constatat o lipsă de eficienţă a punctelor de penalizare aplicate, întrucât, în situaţia depunerii plângerii contravenţionale, termenul de prescripţie a cumulului de puncte nu se suspendă. De aceea, venim cu o nouă reglementare şi se reglementează soluţia de suspendare de drept a termenului de prescripţie de 6 luni pentru cumulul de 15 puncte de penalizare până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti
8. Se introduce interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice în urma condamnării pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României pentru titularii de permise de conducere emise de autorităţile altor state. De asemenea, a fost introdusă o facilitate importantă pentru cetăţeni, şi anume posibilitatea susţinerii testului de verificare a cunoştinţelor regulilor de circulaţie care permite reducerea perioadei de suspendare la orice serviciu al Poliţiei Rutiere de pe teritoriul României.
10. Sunt stabilite norme cu privire la transmiterea datelor de identificare ale şoferului de către proprietarul maşinii, pentru responsabilizarea proprietarului maşinii în sensul identificări în mod cert a persoanei care a condus la un moment dat.
Eurostat: România, cea mai ridicată rată din UE a deceselor cauzate de accidente rutiere
Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 217% în 2020, comparativ cu 2019, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere fiind în România (85 de decese la un milion de locuitori), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ cu populaţia fiecărui stat membru UE, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2020 de accidentele rutiere s-a observat în Suedia (20 de decese la un milion de locuitori), Malta (23), Danemarca (27), Spania (29), Irlanda şi Ţările de Jos (ambele cu 30), iar cea mai ridicată rată s-a înregistrat în România (85 de decese la un milion de locuitori), Letonia (73), Bulgaria (67) şi Polonia (66).
În 2020, numărul total al persoanelor din Uniunea Europeană care au murit în accidente rutiere s-a situat la 18.786, din care 44% erau ocupanţii vehiculelor, 19% pietoni, 16% motociclişti, 10% biciclişti şi 11% alte categorii (inclusiv vehicule utilitare şi vehicule grele de marfă, autobuze şi autocare, mopede şi alter vehicule).
Deşi în ultimii zece ani s-a înregistrat o tendinţă descrescătoare a numărului persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere, scăderea semnificativă din 2020 este determinată în mare parte de impactul restricţiilor impuse în timpul pandemiei asupra transportului de pasageri.
În 2020, au fost în total 42 de decese la un milion de locuitori pe ansamblu UE.
