Tradiţia creşterii cailor de rasă lipiţană din România, inclusă în patrimoniul cultural UNESCO

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 01.12.2022 - 14:10
Cai Lipițani / Foto: descopera.ro

Tradiţia creşterii cailor de rasă lipiţană din România a fost inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a UNESCO.

Investește în acțiuni cu 0% comision!

Capitalul tău este expus riscurilor.
SHARE

Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, reunit la Rabat, în Maroc, a decis înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a Tradiţiilor de creştere a cailor de rasă lipiţană din cele 7 ţări (Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), în care acest patrimoniu este păstrat activ şi neîntrerupt, potrivit Ministerului Culturii.

Citește și: Studente de la Facultatea de Teatru acuză un celebru regizor de abuz. „M-a împins în ușă cu forța”

Pentru România, acest demers se datorează cercetărilor realizate de Ioana Baskerville în cadrul Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, care a beneficiat de sprijinul constant şi expertiza specialiştilor de la Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” – Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor R.A. (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor), instituţie care administrează cele două mari herghelii cu cai de rasă lipiţană din România: Herghelia Sâmbăta de Jos, situată în satul Sâmbăta de Jos, comuna Voila (judeţul Braşov) şi Herghelia Beclean, din oraşul Beclean (judeţul Bistriţa Năsăud).

În România, rasa lipițană îşi are începuturile încă din secolul al XVIII-lea

Rasa lipiţană, în varianta sa modernă, a fost creată în anul 1580, în localitatea Lipizza din sudul Imperiului Habsburgic (astăzi, Lipica din Slovenia). Pe teritoriul României, această rasă îşi are începuturile încă din secolul al XVIII-lea, odată cu extinderea acestei rase prin sistemul hergheliilor şi depozitelor militare de armăsari ale Imperiului Habsburgic.

Citește și: Miliardar rus, al treilea trader de criptomonede care moare subit. Elicopter, căzut într-o zi senină

Tradiţia românească a creşterii acestor cai a apărut în anul 1874, datorită mutării efectivului hergheliei imperiale de la Mezőhegyes (astăzi pe teritoriul Ungariei) pe un domeniu de stat al imperiului aflat la Sâmbăta de Jos, pe valea Oltului. Pe data de 8 octombrie 1920, Statul român înfiinţează Herghelia de Stat Sâmbăta de Jos, folosind în acest scop mai cu seamă cai de la crescătorii din satele Ţării Făgăraşului, aflate în vecinătatea hergheliei. Astăzi, la Herghelia Sâmbăta de Jos sunt crescute 7 din cele 8 linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante herghelii de cai lipiţani din lume. De-a lungul timpului, popularitatea cailor din această rasă a fost întreţinută de ţinuta lor elegantă şi impunătoare, rezistenţa la efort, inteligenţa şi devotamentul arătat în relaţia cu omul.

Acest nou element din patrimoniul cultural imaterial naţional este reprezentat de un set de cunoştinţe, practici şi aptitudini legate de creşterea, îngrijirea şi antrenarea cailor de rasă lipiţană din România, transmise cu precădere pe cale orală şi din generaţie în generaţie, prin experienţă directă. La acestea se adaugă o serie de practici culturale şi sociale dezvoltate de comunităţile de crescători ca parte a unor ritualuri, evenimente, competiţii ecvestre (de anduranţă, tracţiune, dresaj) şi meşteşuguri tradiţionale specifice (potcovar, şelar, herghelegiu) care includ prezentarea şi promovarea acestei rase cabaline.

Prezenţa importantă şi meritorie a României în acest dosar, la invitaţia experţilor din ţările partenere, a confirmat relevanţa acestei tradiţii pe teritoriul ţării noastre şi eforturile instituţiilor statului care au susţinut nucleul tradiţiei de creştere a cailor lipiţani, timp de mai bine de un secol.

Delegaţia României aflată la Rabat mulţumeşte cu această ocazie coordonatorilor dosarului, şi anume delegaţia Sloveniei, precum şi celorlalte ţări-partenere, pentru efortul susţinut şi parteneriatul excepţional dezvoltat pentru atingerea acestui obiectiv şi pentru a asigura, încă o dată, vizibilitatea internaţională a patrimoniului românesc, cu atât mai importantă astăzi, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Prin acest rezultat, Ziua Naţională dobândeşte o şi mai mare valoare astăzi, întrucât această reuşită oferă şansa unei sărbători comune a celor şapte state afiliate la acest dosar, într-un cadru de recunoaştere internaţională.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2023 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te