Te Deum în biserici și ceremonii militare în unități, de Ziua Unirii Principatelor

DE Edi Neagu | 24.01.2022 - 08:43
Se împlinesc 163 de ani de la „Mica Unire”. FOTO: Facebook

Creatorii „micii Uniri” vor fi pomeninți în slujba de la Catedrala Patriarhală.

SHARE

Ierarhii, preoţii şi diaconii BOR vor oficia luni, la aniversarea a 163 de ani de la Unirea Principatelor, un Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, iar la finalul slujbei clopotele vor fi trase timp de un minut.

"Luni, 24 ianuarie 2022, se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), eveniment crucial din istoria poporului nostru, împlinire a unui ideal istoric încununat la Bucureşti prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei şi ca Domnitor al Ţării Româneşti, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul unde se află azi Palatul Patriarhiei", menţionează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Citește și: Când și cum va începe războiul în Ucraina, potrivit agențiilor de informații occidentale

Luni, în Catedrala Patriarhală, va fi oficiată, începând cu ora 09,30, Sfânta Liturghie, urmând să fie pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.

La ora 12,00, va fi săvârşit Te Deum-ul ca mulţumire pentru realizarea acestui act fundamental din istoria naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod "semnificativ", se precizează într-un comunicat de presă.

Citește și: Cine este Evgheni Muraev, cel pe care Putin ar vrea să-l instaleze în Ucraina

La încheierea serviciului religios solemn, va fi depusă o coroană de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale.

Ceremonii în garnizoane

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale şi locale, va organiza luni, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.

În Bucureşti, de la ora 11,00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I, va avea loc o ceremonie în cadrul căreia vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată "Unirea Principatelor", Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice "Alexandru Ioan Cuza" şi Batalionului 284 Tancuri "Cuza Vodă", informează MApN, într-un comunicat transmis AGERPRES.

De asemenea, de la ora 12,30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, va avea loc o ceremonie de depunere de coroane de flori, în organizarea Prefecturii Capitalei şi a MApN.

Un moment dedicat Zilei Unirii Principatelor se va desfăşura, de la ora 14,00, şi la Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", din Bucureşti. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziţiei intitulate "Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1".

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern.

Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept "cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional", reaminteşte MApN.

Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este "actul întregii naţiuni române", a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 - 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.