Pe 6 ianuarie, Biserica prăznuiește Botezul Domnului sau Boboteaza. Este o sărbătoare importantă, marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, care, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.
Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezatorul.
Întrucât în această zi, Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului.
Tradiții de Bobotează
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare.
Pe 5 ianuarie, credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi.
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
În Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinți casele și gospodăria prin stropire cu Agheasmă Mare.
În unele sate din Moldova, există obiceiul ca în Ajunul Bobotezei, grupuri de copii să meargă din casă în casă să vestească sosirea preotului cu „botezul".
Copiii nu rostesc, ca la Crăciun, texte versificate, ci strigă de trei ori „Chiraleisa!", care provine din rugăciunea grecească Kírie eléison (în română „Doamne, miluiește”), scrie crestinortodox.ro.
Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia.
La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul.
Citește și: 20 DECEMBRIE, Ignatul porcilor. Semnul care prevestea cum va fi iarna, la tăierea porcului
Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie.
Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, scrie Digi24. Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfințite; de aceea, femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului.
Dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropeşte preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an.
De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă sau va bate crivăţul, oamenii cred că va fi un an îmbelşugat şi o vară frumoasă.
Citește și: O controversă: putem spăla rufe după Bobotează? Ce spun preoții
De Bobotează, dupa liturghie, preotul împreuna cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape, ca să alunge duhurile necurate.
În unele părţi ale ţării, a intrat în tradiţie aruncarea crucii în râu, gest care reprezintă intrarea Domnului în Iordan, botezul şi sfinţirea apelor. Există credinţa populară că acela care va scoate crucea din apă va fi ferit de boli de-a lungul întregului an, mai scrie crestinortodox.ro.
Boboteaza, 6 ianuarie - Sărbătoarea Botezului Domnului
Sărbătoarea Botezului Domnului - Boboteaza este prăznuită de Biserică în 6 ianuarie.
„Cu adevărat, mare este sărbătoarea de astăzi'', spunea părintele Cleopa Ilie despre praznicul Botezului Domnului. "Căci astăzi pentru prima dată ni se arată la Iordan cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se botează în Iordan de la Ioan; Tatăl grăieşte din ceruri, zicând: Acesta este Fiul meu cel iubit întru Care am binevoit, iar Duhul Sfânt se pogoară ca un porumbel peste Iisus Hristos (Matei 3, 16-17). Deci, astăzi ni s-a descoperit mai luminat taina Preasfintei Treimi. Astăzi cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu S-a odihnit la Iordan peste Fiul. Astăzi Stapânul Se smereşte şi cere să fie botezat de slugă. Astăzi Cel fără de păcat primeşte botezul pocăinţei de la Ioan, ca să ne înveţe pe noi taina pocăinţei, a mărturisirii şi a spălării păcatelor prin căinţă şi lacrimi. ("Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", Arhimandrit Cleopa Ilie)
Iisus Hristos, după întoarcerea Sfintei Familii din Egipt, a crescut în Galileea, în cetatea Sa Nazaret. A rămas acolo, tăinuindu-şi înaintea oamenilor puterea şi înţelepciunea dumnezeirii Sale, până la vârsta de treizeci de ani, dând ascultare Legii, care spunea ca niciun bărbat să nu predice ori prorocească mai înainte de a fi împlinit 30 de ani.
„Pentru aceasta nici Domnul Hristos până la aceşti ani nu a început propovăduirile Sale, nici nu Se arăta că este Fiul lui Dumnezeu şi Arhiereul cel mare, Care a străbătut cerurile până ce s-a împlinit numărul anilor Lui". (Cuvânt la Botezul Domnului - Vieţile Sfinţilor)
În Nazaret, El vieţuia "cu Preacurata Sa Maică şi cu Iosif, părutul Său tată, care era lucrător de lemn şi cu care lucra împreună. După moartea lui Iosif, singur Domnul făcea acel lucru de mână, câştigând prin osteneală, hrana pentru El şi pentru prea iubita Sa maică, ca să ne înveţe pe noi a nu ne lenevi şi nici a mânca pâinea în zadar". (Vieţile Sfinţilor)
La împlinirea vârstei de treizeci de ani şi după cuvântul lui Dumnezeu, care l-a trimis pe Sfântul Proroc Ioan în pustie, pentru a-L boteza cu apă, Iisus a venit din Galileea la Iordan, ca să fie botezat de Ioan.
Sfântul Proroc Ioan a avut semn încredinţat de Dumnezeu, după care putea să cunoască pe Mesia, aşa cum spune Sfântul Evanghelist Ioan: "Eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt" (Ioan, 1, 33).
Deci, ascultând Sfântul Ioan cuvântul lui Dumnezeu, a venit în părţile Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor.
La acest fel de botez săvârşit în Iordan de Ioan Botezătorul, veneau mulţimile din Iudeea şi Ierusalim şi se botezau mărturisindu-şi păcatele.
Hristos a venit la Iordan după ce Sfântul Ioan spusese despre El, zicând: "Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei. Vine în urma mea Cel mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg curelele încălţămintelor Lui. Deci, eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela vă va boteza cu Duhul Sfânt" (Ioan 1, 26-27).
Botezătorul, care nu ştia cine este Hristosul, Îl descoperă acum şi Îl mărturiseşte: "Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1; 33, 34), scrie Agerpres, care citează: vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", Arhimandrit Cleopa Ilie, 1996.
