Începând cu 20 decembrie, oamenii din satul tradițional românesc făceau ultimele pregătiri pentru Crăciun.
Tăierea porcului este una dintre cele mai vechi tradiții românești de Crăciun, ancorată în credințele păgâne.
20 DECEMBRIE, Ignatul sau Tăierea Porcului
Ținut dintotdeauna pe 20 decembrie, Ignatul era și încă este asociat cu porcul. Deși ținut în aceeași zi cu prăznuirea Sfântului Ignatie Teofanul, Ignatul porcilor nu are nicio legătură cu povestea sfântului, suprapunerea sărbătorilor fiind târzie, operată de creștinism.
Deși creștinismul a asociat porcul cu necumpătarea și lăcomia, comunitățile arhaice îl considerau pe acest animal drept cel care putea „revigora Sfântul Soare”.
Citește și: Cum să nu te păcălești cu cumpărăturile și cadourile de Crăciun. La ce detalii trebuie să fii atent?
Începând cu echinocțiul de toamnă, oamenii observau mișcorarea duratei zilei și credeau că trebuie să intervină pentru a ajuta Soarele să nu dispară de tot, ajutându-l prin sacrificarea porcilor.
Acest moment avea loc în preajma solstițiului de iarnă, adică în cea mai scurtă zi din an, explică Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Citește și: Rețetă jumări. Cum prepari acasă cele mai bune jumări de porc? Ce poți face cu untura rămasă?
Sângele porcilor sacrificați era menit să „întăreasca” Soarele, slăbit de „efortul” depus peste an.
Mai mult, pornind de la etimologie, (latinescul ignis înseamnă foc), porcul sacrificat de Ignat era o „întruchipare” zoomorfă a Soarelui, mai explică Marcel Lutic.
Tradiții și obiceiuri de Ignatul Porcilor
Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei. Tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membrii ai familiei străjuiau focul.
Tăiatul porcului se făcea pe lumină, pentru că se spune că doar lumina poate ține la distanță spiritele malefice care pot interveni în sacrificiu.
Se crede că în noaptea de Ignat, porcii visează că vor fi tăiați. De acum încolo nu se mai îngrașă, nu mai pun carne pe ei și nu mai mănâncă, pentru ca și-au visat tăierea.
Singura activitate permisă în această zi era taierea porcului. Femeile însărcinate, de teama de a nu naște copii cu infirmități, respectau cu strictețe interdicția de a lucra.
Persoanele care lucrau în această zi erau pedepsite de cea care patrona ziua: Inătoarea - o femeie bătrână, lacomă și urâtă.
Potrivit credinței din popor, ea le ispitește pe femei să lucreze, dupa care le opărește, scrie crestinortodox.ro.
Citește și: Cum pui șorici de porc la murat? Cât timp poate fi păstrat în frigider? Secretul saramurii
La tăierea porcului nu trebuia să asiste niciun om milos, astfel se credea că porcul va muri cu greutate, iar carnea nu va fi bună.
După ce porcul nu mai mișca, se făcea o tăietură în formă de cruce la ceafă, peste care se punea sare. Se spunea ca doar așa sufletul porcului va ieși din cap, spune Marcel Lutic.
Splina porcului este cea care arăta cum va fi iarna: dacă splina era groasă în capat, era semn de iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă era subțire, însemna că iarna va fi săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat.
Citește și: Carnea de porc se scumpește. Apogeul va fi atins de sărbători. Cât costă un kg de pulpă dezosată
În credința populară, diferite organe sau părți din carnea porcului tăiat erau utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale oamenilor și animalelor:
Untura de la porcul negru e bună pentru sănătatea oilor.
O bucată din untura de porc negru era dusă la biserică de Bobotează, pentru a fi sfințită. Cu aceasta se ungeau cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri.
Sângele porcului, amestecat cu mei și lăsat să se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai.
Cu părul de porc se afumau copiii atunci cand erau deocheați, mai scrie crestinortodox.ro
