Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat cu o zi înainte de Ziua Copilului o cifră îngrijorătoate: numărul nașterilor a fost în 2020 cel mai mic înregistrat din 1930 până în prezent. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani era la 1 ianuarie 2021 cu 37.900 mai mic decât la începutul lui 2020.
Informația oferită de INS este corelată cu datele prezentate de Eurostat, care arată că la ritmul actual al natalității și exodului, România riscă să ajungă până în 2050 la o populație de doar 16 milioane de persoane.
România: 9 nașteri la 1.000 de persoane. Irlanda: 16 nașteri la 1.000 de persoane
Românii nu au suficiente condiții și stimulente pentru a avea un copil sau mai mulți, arată specialiștii din domeniu, dar soluțiile pentru schimbarea acestor tendințe descrescătoare există și au fost deja testate cu succes în alte țări din Uniunea European.
„Problema natalității a apărut imediat după 1989, când a început o scădere continuă. A fost un reviriment modest în anii 2005-2010, o dată cu introducerea concediului pentru îngrijirea copilului și a indemnizațiilor aferente, decizie care a încurajat să aibă copii pe cei din zona ocupată, cu servicii stabile, care evitau să facă acest pas de teamă să nu le fie pusă în pericol siguranța locului de muncă”, a explicat pentru Newsweek România George Roman, directorul de advocacy al organizației „Salvați copiii”.
Tendința de scădere nu este specifică doar României, dar în țara noastră situația se înrăutățește de la o zi la alta.
„Deficitul demografic este comun tuturor statelor membre ale UE. Doar câteva țări se descurcă mai bine, în special cele din nordul Europeie. Analizele au pus în evidență ce le deosebește de cele din sudul și estul Europei.
Grecia are cea mai mică rată a nașterilor la 1.000 de locuitori. Iar România se află în partea de jos a clasamentului, în ultima treime, cu valori sub 9 nașteri la 1.000 de persoane.
Irlanda ajunge la 15-16 nașteri la 1.000 de persoane, de câțiva ani. Franța se menține la 12 nașteri. Și țările scandinave tot la 12-13 nașteri la 1.000 de persoane se află”, a precizat George Roman.
Copilul e în centru, nu familia
Directorul de advocacy al „Salvați copiii” arată că datele prezentate de INS nu sunt surprinzătoare și era de așteptat ca în 2020 să se înregistreze o scădere, chiar și fără apariția pandemiei de coronavirus.
„Tendința descrescătoare durează de 15 ani. Dar există soluții să fie inversată. De pildă, în Franța, soluția la îndemână, folosită de aproape nouă decenii, este aceea de a oferi familiilor și persoanelor cu copii anumite reduceri fiscale și drepturi financiare, pe lângă dreptul la concediu. Există multe elemente de suport pentru stimularea natalității.
Franța a fost prima țară care a înțeles că nu e bine să rămâi în definiția familiei tradiționale și să oferi ajutor tuturor persoanelor care au grijă de copii, fie că e vorba de familii monoparentale sau, recent, familii formate din persoane de același sex, fie că e vorba de bunici care pot adopta. Formule flexibile prin care să vină în sprijinul celui care are grijă de copil”, a precizat George Roman, pentru Newsweek România.
Directorul a menționt că toate studiile pun în evidență o corelație statistică foarte puternică între modul în care este privită egalitatea de gen, adică drepturile acordate femeilor în raport cu cele ale bărbaților, și natalitatea.
„Acolo unde femeile sunt sprijinite juridic, în primul rând, să aibă aceleași drepturi cu bărbații, avem o natalitate ridicată. E cazul Franței și al țărilor scandinave.
E important ca legislația și toată construcția juridică să pornească de la copil,. Copilul este central.
Un alt aspect, foarte important, este cel legat de acoperirea nevoii de servicii de îngrijire pentru copilul mic și pentru preșcolari.
În anul școlar 2019/2020, de exemplu, rata de cuprindere în așa numită educația timpurie, a copiiilor de până în trei ani, este de doar 3,4%.
În urban, 6%, în rural 0,2%. Este cea mai scăzută rată din Europa. Noi nu ne îngrijim de familiile care au copii până în 3 ani”, a menționat George Roman.
Concediul nu mai e suficient
Directorul de advocacy al organizației „Salvați copiii” a menționat că, în acest moment, concediul de îngrijire a copilului, care a stimulat în trecut natalitatea, nu mai este suficient.
„Prin comparație, în Danemarca, rata de cuprindere a copiiilor în educația timpurie este de 60%. Țări din Europa centrală și de est au o rată de 20-30%.
Orice cuplu care dorește un copil se gândește ce va face cu el în primii ani. Căci știm că atunci are nevoie de îngrijire atentă și trebuie să fie în siguranță.
Dacă ai un salariu mare, plătești o bonă sau o creșă particulară. Dar pentru 96% dintre părinți, aceste variante nu reprezintă o opțiune.
În plus, avem doar 70% dintre copii preșcolari care sunt prinși în sistemul de educație. 30% dintre copiii între 3 și 6 ani sunt în afara sistemului”, a arătat George Roman, pentru Newsweek România, spre ce direcție trebuie să se îndrepte statul român dacă vrea să stimuleze natalitatea.
În același timp, trebuie modificat și Codul Muncii, astfel încât să permită ca angajați să aibă un program corelat cu cel școlar.
În ianuarie 2020, peste 275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală, iar, pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar pentru anul 2018/2019 a fost de 2,1%, ceea ce înseamnă aproximativ 35.300 de elevi, indicatorul fiind în creștere față de anii anteriori.
Mortalitatea infantilă, încă o problemă majoră
România se menține printre primele locuri în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă, cu o rată de 5,8 decese la 1.000 de copii născuți vii în 2019, potrivit unui raport al INS din februarie 2021.
„Cauza principală sunt nașterile premature. De asemenea, țara noastră se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală: deși necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând așadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuții prematuri.
Aparatura medicală precară, acolo unde nu e chiar insuficientă, pune maternitățile din România în situații dificile.
Principale cauze ale mortalității copiilor de până în patru ani sunt leziunile traumatice (o rată de 8,7 la 100.000 de locuitori), afecţiunile aparatului respirator (7,3 la 100.000 de locuitori), tumorile (4,3 la 100.000 de locuitori) şi malformaţiile congenitale (2,9 la 100.000 de locuitori), potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) pentru anul 2019. Criza creată de COVID-19 a acutizat și mai mult sistemul medical românesc destinat îngrijirii copiilor”, a precizat organizația „Salvați copiii”.
Fenomenul mamelor minore, îngrijorător
Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupa primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani.
Situaţia este cu atât mai critică, cu cât mai puţin de două procente dintre acestea spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România.
Sub 2 procente dintre mamele minore spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială. 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
În fine, în România, 1 copil din 2 este afectat de analfabetism funcțional, este supus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, 1 copil din 3 trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială, 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viață, 750 de fete sub 15 ani devin mame anual, cel puțin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinți sau fără unul dintre ei, celor 78.000 de copii cu dizabilități nu li se asigură condițiile necesare integrării socio-educaționale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societății de astăzi.
