Producțiile de grâu și orz din România vor fi cu 16% mai mici față de 2025, conform unui raport european
Producțiile de grâu și orz din România vor fi cu 16% mai mici față de 2025, conform celui mai recent raport al sistemului european de monitorizare a culturilor, JRC MARS.
Conform celui mai recent raport al JRC MARS, culturile de iarnă din întreaga Europă își reiau treptat creșterea vegetativă în condiții în general favorabile.
Acestea sunt susținute de un nivel adecvat al umidității solului și de temperaturile blânde înregistrate la sfârșitul iernii în numeroase regiuni ale continentului.
Citește și: Războiul din Orientul Mijlociu lovește agricultura: carburanții scumpi ar putea reduce producția
Producțiile de grâu și orz din România vor fi cu 16% mai mici față de 2025, conform unui raport european
Totuși, evoluția nu este uniformă. În sud-vestul Europei și în anumite zone din Europa de Est, precipitațiile excesive din luna februarie au determinat îmbibarea temporară a solului și apariția unor inundații locale.
Până în prezent, impactul asupra culturilor arabile este considerat limitat. În același timp, în nord-estul Europei începe să se manifeste un deficit de precipitații, situație care necesită o monitorizare atentă, în contextul în care cererea de apă a culturilor va crește odată cu avansarea sezonului de vegetație, se arată în raport.
Citește și: România va avea pentru Agricultură bani europeni mai puţini şi mai greu de luat
Episoadele de frig din iarnă au produs efecte locale
După o lună decembrie caracterizată prin temperaturi blânde, finalul anului a adus o răcire semnificativă. La mijlocul lunii ianuarie și la începutul lunii februarie s-au înregistrat două valuri de frig, cu temperaturi minime care au coborât până la –15°C în sud și est și chiar până la –20°C în regiunile nordice ale Europei.
Stratul de zăpadă, format în urma precipitațiilor abundente de la începutul lunii ianuarie, a oferit o protecție eficientă pentru culturile de grâu de iarnă. În schimb, culturile de rapiță și orz, mai sensibile la temperaturi scăzute, ar fi putut suferi daune la nivel local, în special în zonele cu acoperire redusă de zăpadă.
Astfel de riscuri sunt semnalate în special în unele regiuni din Polonia, Ucraina și statele baltice.
Situația din România
În România, evoluția culturilor de iarnă reflectă influența unor condiții meteorologice contrastante. În sudul țării, precipitațiile din a doua parte a lunii februarie au contribuit la creșterea umidității solului, în timp ce în nord s-a instalat un deficit moderat de apă.
Culturile au ieșit din starea de repaus vegetativ la începutul lunii martie, odată cu creșterea temperaturilor. Datele satelitare indică o ușoară întârziere fenologică în sud și sud-est, cauzată de semănatul târziu din toamnă.
În restul teritoriului, culturile de iarnă prezintă o stare bună de dezvoltare, fiind considerate promițătoare.
Condițiile meteorologice uscate și relativ blânde au permis, de asemenea, demararea semănatului pentru orzul de primăvară, lucrările desfășurându-se într-un ritm satisfăcător.
Primele prognoze de producție
Raportul include și primele estimări cantitative privind randamentele pentru sezonul agricol 2025–2026.
În cazul României, aceste prognoze indică, în ansamblu, o revenire la valori apropiate de medie, după un an 2025 considerat foarte favorabil.
Grâul total
Pentru grâul total, randamentul estimat pentru anul 2026 este de 4,74 t/ha. Acesta se situează cu 4% peste media ultimilor cinci ani, dar cu 16% sub nivelul ridicat înregistrat în 2025.
Grâul moale
În cazul grâului moale, care reprezintă componenta dominantă a producției de grâu din România, dinamica este identică. Randamentul prognozat pentru 2026 este tot de 4,74 t/ha, cu 4% peste media multianuală și cu 16% sub nivelul din 2025.
Grâul dur
Pentru grâul dur, estimările indică un randament de 3,62 t/ha în 2026. Acesta este în creștere cu 11% față de anul 2025 și ușor peste media ultimilor cinci ani, cu un avans de 1%.
Orzul
În ceea ce privește orzul, randamentul estimat pentru 2026 este de 4,73 t/ha. Acesta depășește cu 2% media ultimilor cinci ani, dar este cu 16% sub nivelul înregistrat în 2025, când producția a fost de 5,63 t/ha. Tendința este similară cu cea observată la grâu, indicând o revenire la valori normale după un an excepțional.