Burebista este un personaj cunoscut al istoriei românilor. A fost un rege care a stăpânit peste un stat dacic centralizat şi foarte bine organizat, cu legi proprii şi sisteme superioare de administrare a populaţiei. A fost regele care a stăpânit o jumătate din Europa.
Povestea regelui dac care a băgat spaima în romani. Stăpânea jumătate din Europa: „Era temut”
Burebista este numele cunoscut de publicul larg, dar există diferite variante ale numelui acestei căpetenii.
De exemplu, Strabon, în Geographia, îl numeşte Burebistas sau Boirebistas, în timp ce Iordanes îi spune Buruista. Mai este cunoscut şi sub numele de Barabista în inscripţiile greceşti.
Citește și: Enigma comorii unui rege dac, ascunsă în „Cetatea Soarelui”. Cine o caută sfârșește tragic
Existenţa sa pe teritoriile dacice este dovedită de câteva izvoare istorice antice. Totodată geograful grec Strabon îi atestă clar şi apartenenţa etnică „Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său”, scria grecul.
Totodată Burebista este atestat şi de o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis dar şi de Iordanes. Acesta din urmă arată că Burebista a trăit în secolul I îHR fiind deja rege al daco-geţilor în timp ce Sylla lua puterea la Roma în anul 82 î.HR.
Rege peste toate neamurile geţilor
Nu se ştie cum a reuşit Burebista să devină rege, dintr-o căpetenie regională şi un şef al tribului burilor. Şi mai ales nu se ştie cum a reuşit să îngenuncheze numeroasele triburi războinice ale dacilor şi geţilor.
Cert este că a făcut-o. A reuşit aşa cum arată izvoarele antice să unească sub sceptrul întreaga lume geto-dacică devenind una dintre cele mai mari căpetenii tracice şi un rege barbat care dădea fiorii marilor puteri ale antichităţi în regiunea central, est şi sud europeană.
”Boirebistas, Getul,luând conducerea naţiunii sale, a ridicat pe oamenii aceştia inrăiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât, în câţiva ani, a întemeiat o mare împărăţie şi a supus geţilor aproape pe toţi vecinii”, spune acelaşi Strabon.
Citește și: Enigma cetății Argedava, capitala lui Burebista: Aici s-au descoperit schelte de uriași de 5 metri
Mai mult decât atât izvoarele antice ne arată că Burebista ajunsese să-şi întindă stăpânirea la sud de Dunăre, asupra neamurilor tracice din aceea zonă dar şi asupra litorarului Mării Negre, inclusiv cel care astăzi se află în Bulgaria.
”Regele Buerebista ajungând cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia, şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Dunăre”, se arată într-o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis (n.r. actualul Balcic) pusă în anul 48 ÎHR.
Face „legea” în Europa
Strabon spune că avea peste 200.000 de războinici. Pentru mulţi istorici pare o cifră exagerată, pentru alţii reprezintă însă o realitate.
Cert este că Burebista stăpânea peste triburi cu războinici feroce, ”înrăiţi„ aşa cum arată Strabon şi pe care i-a aruncat asupra Europei Centrale şi de Sud. Căpetenia Burebista face legea asupra grecilor, celţilor şi pustieşte cumplit Europa în câteva campanii de jaf.
În primul rând ca orice tarabostes din câmpia munteană a visat la bogăţia cetăţilor greceşti de pe malurile Mării Negre. Întâi îi scapă pe greci de romani, apoi îi supune. Între 71 şi 61 ÎHR cetăţile greceşti, o parte din ele cel puţin erau sub stăpânire romană.
În 73 îHR Histria se revoltă şi cu ajutorul lui Burebista îi alungă pe romanii conduşi de guvernatorul Antonius Hybrida.
Regele get a devenit, astfel, unul dintre cei mai importanți și mai puternici conducători de pe continent, statul său fiind cu siguranță al doilea ca forță după Roma. Geții erau bine înarmați, după cum ne arată cronicile și descoperirile arheologice, cavaleria dominând în proporție covârșitoare efectivele, potrivit adevărul.ro.
Spaima romanilor
Strabon în special arată că Burebista era temut de romani. În plus, datorită puterii sale, Burebista se implică şi în politica romană.
Prin intermediul lui Acornion încheie un tratat cu Pompei în timpul războiului civil cu Iulius Caesar. Căpetenia barbară se oferea să-l sprijine militar pe Pompei.
Citește și: Singidava, orașul „tezaur” din care dacii apărau Valea Mureșului: Cea mai mare și bogată cetate
Războinicii daci ajung însă prea târziu, iar Pompei este înfrânt. Iulius Caesar pregătea un război cu dacii. Nu a mai apucat, fiind asasinat în 44 ÎHR.
Aceeaşi soartă a împărtăşit-o şi Burebista, ucis de ai săi, probabil de căpetenii din zone îndepărtate nemulţumite de faptul că trebuiau să dea ascultare lui Burebista.
Cum a sfârșit?
Dacă despre existenţa, cuceririle şi numeroasele progrese administrative şi militare ale lui Burebista vorbesc autori greci, latini, dar şi descoperirile arheologice, în legătură cu dispariţia sa există foarte puţine izvoare.
Mai precis doar unul singur, care rezumă în câteva fraze, sfârşitul domniei lui ”Boerebistas”. Este vorba despre geograful Strabon care scrie doar atât: „Burebista a sfârşit prin a fi răsturnat de nişte răsculaţi înainte ca romanii să fi pornit o armată împotriva lui, potrivit enciclopediaromâniei.ro.
Cei ce i-au urmat au îmbucăţit întinderea stăpânită de el, în mai multe părţi”, preciza Strabon. Nu se ştie cu certitudine, însă dacă momentul înlăturării a coincis şi cu moartea marii căpetenii. Cu alte cuvinte, nu se ştie dacă a luat drumul exilului sau a fost asasinat.
