Parcul Naţional Peştera Mamutului ("Mammoth Cave") din centrul statului american Kentucky a fost înscris, în 1981, în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
Misterul peșterii care are o rețea subterană de peste 400 km. Aici se găsesc flori rare
A devenit parc naţional în anul 1941 şi Rezervaţie a Biosferei Internaţionale în 1990. Parcul şi reţeaua sa subterană de peste 560 km de pasaje analizate de geologi găzduiesc o floră şi faună variată, inclusiv specii pe cale de dispariţie.
Parcul Naţional este format din dealuri şi văi adânci ale râurilor care îl străbat. "Mammoth Cave" găzduieşte mii de ani de istorie a umanităţii, fiind, totodată, un loc ideal pentru drumeţii, ciclism, călărie, canotaj şi camping, nps.gov.
Parcul Naţional Peştera Mamutului reprezintă cel mai extins sistem de peşteri din lume, cu peste 458 km de pasaje de peşteră supravegheate în interiorul proprietăţii (şi cel puţin încă 128 km în afara proprietăţii).
Citește și: Misterul „Altamirei” de România, peștera unde s-au descoperit picturi rupestre vechi de 10.000 ani
Parcul ilustrează o serie de etape ale istoriei evolutive a Pământului şi conţine procese geologice în curs şi faună sălbatică unică. Este renumit pentru dimensiunea sa şi reţeaua vastă de pasaje orizontale extrem de mari şi puţuri verticale.
Pasajele lungi cu încăperi uriaşe, puţuri verticale, stalagmite şi stalactite, forme splendide de flori de gips, ace delicate de gips, flori rare de mirabilite şi alte caracteristici naturale ale sistemului de peşteri sunt toate exemple superlative de acest tip. Niciun alt sistem de peşteri cunoscut din lume nu oferă o varietate mai mare de minerale sulfat.
100 de milioane de ani de acțiune
"Mammoth Cave" prezintă 100 de milioane de ani de acţiune de formare a peşterilor şi aproape toate tipurile de formaţiuni de peşteri cunoscute. Procesele geologice implicate în formarea lor continuă în prezent.
Astăzi, această reţea uriaşă şi complexă de pasaje din peşteră oferă o înregistrare clară, completă şi accesibilă a schimbărilor geomorfice şi climatice ale lumii.
În afara peşterii, topografia carstică este încântătoare, cu peisaje fascinante şi toate caracteristicile clasice ale unui sistem de drenaj carstic: zonă vastă de reîncărcare, reţea complexă de conducte subterane, gropi, fisuri, fisuri şi râuri şi izvoare subterane.
Flora şi fauna peşterii este cea mai bogată faună sălbatică caverniculă cunoscută, numărând peste 130 de specii, dintre care 14 specii de troglobiţi şi troglofili există numai aici, potrivit Agerpres.
Citește și: Unde se află „canionul” României? Aici s-ar găsi cele mai multe peșteri din țară și un lac „verde”
O mică parte a Parcului Naţional Peştera Mamutului este în proces de dezvoltare (drumuri, facilităţi pentru vizitatori, infrastructură operaţională şi administrativă), dar cea mai mare parte a zonei rămâne nedezvoltată. Ca parc naţional, protecţia integrităţii proprietăţii are prima prioritate în deciziile de management.
Integritatea peşterii a fost consolidată ca urmare a cinci măsuri semnificative care au fost luate de când Parcul Naţional a fost înscris în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, în 1981: un Plan General de Management, actualizat în 1983; înfiinţarea Rezervaţiei internaţionale a biosferei "Mammoth Cave Area" în 1990 şi extinderea ulterioară în 1996; un sistem regional de canalizare, instalat la începutul anilor 1990, care deserveşte atât parcul, cât şi trei comunităţi adiacente; înfiinţarea "Mammoth Cave International Center for Science and Learning", în 2004; descoperirea şi cartografierea a 140 de mile suplimentare (225 km) de pasaje din peşteră în ultimii 31 de ani.
În 2004, "Mammoth Cave International Center for Science and Learning" a fost înfiinţat printr-un parteneriat între "Mammoth Cave National Park" şi "Western Kentucky University", potrivit unesco.org.
Citește și: Legenda peșterii din România unde o femeie a fost transformată complet. Aici i s-a îndeplinit visul
Parte a unei reţele naţionale de centre de învăţare situate în parcurile naţionale, acesta facilitează utilizarea parcurilor pentru cercetare ştiinţifică, sprijină luarea deciziilor bazate pe ştiinţă şi promovează alfabetizarea ştiinţifică şi administrarea resurselor.
Centrul de învăţare a contribuit la acorduri "parcuri surori" cu alte situri din Patrimoniul Mondial UNESCO, din China şi Slovenia, care protejează resursele peşterilor şi zonelor carstice.
