Peştera Cuciulat din Sălaj, comparată, păstrând proporţiile cu Altamira Spaniei, graţie picturii rupestre vechi de peste 10.000 de ani descoperite aici, se zbate în anonimat. Doar reconstituirea unei secţiuni din peşteră în cadrul expoziţiei de bază a muzeului din Zalău mai aminteşte de existenţa pe teritoriul Sălajului a unui astfel de obiectiv.
Misterul „Altamirei” de România, peștera unde s-au descoperit picturi rupestre vechi de 10.000 ani
Descoperirea căluţului pictat pe pereţii peşterii de la Cuciulat făcea, în 1978, mare vâlvă în rândul speologilor şi a antropologilor.
Peştera a fost considerată, la acea vreme, unicat în Europa Centrală şi de Est, picturi similare mai fiind descoperite, până atunci, în vestul Europei - în principal în Franţa, dar şi în Spania, unde se află şi celebra peşteră din Altamira, cu picturi preistorice descoperite de un vânător în anul 1868.
După câţiva ani de cercetări, peştera fost închisă şi, odată cu asta, s-a stins, parcă, şi interesul pentru inedita descoperire.
Peştera de la Cuciulat este inaccesibilă publicului din 1980 după ce - spun localnicii - intrarea ei a fost blocată mai întâi de speologii care au vrut să o protejeze de eventualii vandali, iar apoi de o haldă de steril rezultată în urma exploatării în carieră a calcarului din zonă.
Citește și: Enigma peșterii din România unde s-au descoperit fosile de om vechi de 35.000 ani: E „magică”
În cei mai bine de 30 de ani scurşi de atunci, liniştea s-a aşternut asupra peşterii considerate odată o bijuterie, potrivit Agerpres.
”Nu este clar nici măcar de cine aparţine, pentru că intrarea este pe teritoriul administrativ al comunei Letca, iar restul este la comuna Băbeni”, spune primarul comunei Letca, Dorel Man, admiţând că nici nu ştie să fi încercat cineva să delimiteze clar limitele de proprietate asupra peşterii.
Primarul admite că, nefiind foarte clar regimul juridic al peşterii, nici Primăria Letca, nici Primăria Băbeni, nu se zbat să scoată din anonimat locul, fiecare mizând, probabil, pe iniţiativa celeilalte.
Interesul, scăzut şi de apariţia ”concurenţei”
Arheologul Ioan Bejinariu, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, spune că pe lângă interesul publicului şi al cercetătorilor, peştera de la Cuciulat şi-a pierdut şi statutul de unicat în Europa Centrală şi de Est după ce, în 2009, în judeţul vecin, Bihor, au fost descoperite picturi rupestre pe stânca în care a fost săpată peştera Coliboaia.
”În plus, picturile din Bihor sunt şi mai vechi decât cele de la Cuciulat, estimându-se că sunt chiar cele mai vechi din lume - datând de aproximativ 30.000 de ani”, explică arheologul.
Citește și: Peștera gigantică din România care este printre cele mai frumoase din lume. E deschisă o dată pe an
Peştera din Sălaj prezintă şi dezavantajul unui relief nefavorabil, gresiile şi argila din zonă făcând-o să fie excesiv de umedă, mai cu seama la etajele inferioare (peştera este structurată pe trei niveluri, picturile fiind la cel superior).
”Este şi foarte întortocheată, accesul fiind dificil şi pentru speologii bine echipaţi”, spune Bejinariu.
Despre peştera din Sălaj a scris, mai pe larg, cercetătorul Marin Cârciumaru, în studiul ”Mărturii ale artei rupestre preistorice în România”, publicat în 1987.
„Calul” din peșteră
Potrivit autorului, peştera era cunoscută de localnici încă înainte de primul război mondial, însă, ea a fost practic redescoperită în anul 1978, de o echipă de speologi amatori din cadrul Clubului "Emil Racoviţă", de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor "Grigore Preoteasa" din Bucureşti.
Elementul de spectaculozitate al peşterii este reprezentat în primul rând, "de silueta unui cal, pictată pe o suprafaţă astfel aleasă încât privirea să cadă aproape perpendincular şi în acest fel imaginea să poata fi observată în toata plenitudinea ei.
Redat monocrom, cu culoarea roşie cărămizie, fără niciun contur incizat sau nuanţat cu tentă de culoare mai accentuată, calul din peştera Cuciulat nu depăşeste în lungime 24,5 cm şi 12,5 cm înălţime.
Citește și: Unde se află „canionul” României? Aici s-ar găsi cele mai multe peșteri din țară și un lac „verde”
Silueta calului nu este izolată, fiind însoţită de nenumărate pete de culoare, dintre care se detaşează imaginea unei feline, pictată pe plafonul încăperii, spre mijlocul acesteia, potrivit adevărul.ro.
Peştera Cuciulat este deci singura descoperită până acum în ţara noastră care a conservat o pictură în stil naturalist şi în maniera realismului paleolitic al artei animaliere specifice acestei perioade” - scria, atunci, Cârciumaru.
