Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei Dunării, a explicat principalele modificări pe care proiectul de Lege a pescuitului le va aduce. El atrage atenția că în spațiul public se duce o campanie de dezinformare cu privire la acest proiect.
„În ultima vreme a fost o adevărată efervescentă pe rețelele de socializare, în special tulcene, a vuvuzelelor mafiei peștelui și în general ale lătrailor aflați în slujba profitorilor care au parazitat de 30 de ani resursele Deltei Dunării. Am sesizat agresivitatea și limbajul extrem (…) la adresa unor deputați care au îndrăznit să elaboreze un proiect al noii Legi a Pisciculturii.
Cum suntem cu resursa piscicolă la cote de avarie în întreaga țară, cum importăm 80% din necesarul pieții de pește pentru consum, cum Curtea de Conturi a constatat că 70% din producția de pește capturat ajunge pe piața neagră – ceea ce se numește evaziune fiscală de proporții – orice om de bună credință nu poate decât saluta o astfel de inițiativă.
Citește și: VIDEO Drumul groazei între Rodna și Valea Vinului: momentul în care o mașină izbește un obstacol
Pentru a avea o cât mai corectă abordare, trebuie spus aici că greul pisciculturii este susținut de apele publice, administratorul resursei piscicole (ANPA) ajungând să concesioneze celor cu plase inclusiv apele din parcuri. Acvacultura este la pământ, ceea ce face ca tot ce înseamnă pescărie în România să se manifeste la nivelul secolului 18, când activitatea piscicolă se limita la plăsuiala bazinelor naturale bogate în pește.
Cum, necum, România a fost până în 1990 unul dintre principalii exportatori de pește ai Europei, pentru a ajunge astăzi să importăm crap din Ungaria și să punem pe masa restaurantelor de la Tulcea somn din Spania și Italia.
Pentru a fi parcă dezastrul și mai mare, în ultimii ani ANPA a adoptat o politică de intensificare a exploatării resursei piscicole din bazinele naturale (pescuit comercial în timpul nopții, setci permise tot anul în Delta, mărirea numărului de plase, a dimensiunii acestora, o medie de 3 săptămâni prohibiție reala la știucă samd), fără a arăta o minimă preocupare pentru protejarea resursei piscicole din apele publice și pentru relansarea acvaculturii din apele special destinate pisciculturii intensive.
Citește și: VIDEO Mafiotul albanez Fabio Dushku, care l-a amenințat pe Tzancă Uraganul, face legea în pușcărie
– O primă inițiativă care mi se pare de luat în seamă este interdicția pescuitului comercial pe apele publice interioare (râuri, lacuri, baraje), cu excepția Dunării, Deltei și a Prutului (rău de frontieră, în care partea moldoveană pescuiește comercial). Să luăm numai un simplu exemplu – plasele de pe Olt, cu o producție declarată de câteva sute de kilograme, un pescuit haotic și abuziv (cu o delimitare aproape inexistentă între braconaj și pescuit comercial) , permanente conflicte între cei câțiva pescari cu plase și publicul care încearcă să pescuiască în aceste ape prin metodele pescuitului recreativ. O expertiză poate demonstra oricând că activitatea piscicolă în Olt nu se jutifica economic și induce un conflict inutil între concesionar și cetățenii care ar trebui să aibă dreptul să fie pe malul acestei ape publice.
– Apoi, pentru cei care știu ce înseamnă o Deltă sufocată de setci, proiectul de lege prevede interdicția acestora, dar și a năvodului – inclusiv în Lunca Dunării – (năvodul permis în Complexul Lagunar Razim – Sinoe). De asemenea, se interzice pescuitul comercial de noapte.
– Se introduce în Delta Dunării conceptul de Piață Locală de Pește (piață lacustră), organizată în UAT-uri, unde pescarii comerciali au dreptul să vândă fiscalizat (ca orice producător) la prețul pieței, maxim 50 Kg/zi, direct din barcă, peștele proaspăt prins în acea zi. De asemenea, pescarii comerciali vor putea vinde fiscalizat peștele proaspăt către centrele gastronomice, un concept pentru care s-a luptat ani de zile Asociația Ivan Pataichin.
Tot în această adevărată reformă a valorificării peștelui din bazinele naturale ale Rezervației Biosferei Delta Dunării, pescarul comercial își poate folosi barca pentru a duce turiștii în împrejurimile satului său, în cadrul activității de pescaturism, conexă cu existența centrelor gastronomice locale. Astfel peștele va căpăta plus valoare locală și va susține direct dezvoltarea comunităților locale.
Acest lucru a pus pe jar deja cherhanagii și federațiile care le reprezintă interesele, care își văd puse în pericol monopolul asupra peștelui (ei pun prețul peștelui – un preț ce variază între 0,5 lei și 7 – 8 lei/Kg de pește) în condițiile în care pescarii arondați cherhanalei, nu au dreptul legal să vândă peștele la o altă cherhana). Această posibilitate ca pescarul să vândă peștele la prețul pieței (exclusiv în locuri amenajate în localitatea de reședință, fară a putea stoca peștele de pe o zi pe alta) va reduce presiunea pe resursa piscicolă (cu cantități mai mici de pește nivelul de trai al pescarului poate crește) și va aduce la lumină prin fiscalizare o piață neagră ce funcționează chiar în acest moment (în special în sezonul turistic).
– Pescarii comerciali din Delta Dunării nu vor mai putea folosi la pescuit bărci cu motorizări mai mari de 60 CP (excepție făcând bărcile colectoare, care duc peștele de la mai mulți pescari către cherhana). În același timp pescarii comerciali care au nave prevăzute cu motoare electrice, vor beneficia de o reducere de 50% din tariful de eliberare a autorizațiilor de pescuit comercial.
Braconajul (cu plasa sau electric) se va pedepsi cu închisoare între 6 luni și 7 ani închisoare, amenziile se vor mări subtanțial pentru încălcarea legilor piscicole, iar pedepsele se vor dubla dacă făptuitorul este parte a unui organ de control.
– La pescuitul familial nu vor mai fi permise undița și lanseta (rămân permise cele 5 vintire), pentru a opri această confuzie ce a existat în mintea legiuitorului actual între pescuitul de subzistență și pescuitul sportiv/recreativ. În plus, astăzi pescuitul/sportiv recreativ în Delta Dunării are că reglementare regimul catch&release la patru specii, ceea ce ar însemnă că localnicul cu undița și lanseta poate retine totuși pești din aceste specii, ceea ce este în mod evident o discriminare față de ceilalți pescari sportivi/recreativi, care nu domiciliază în Delta Dunării.
– Pescarii sportivi (cei legitimați la cluburi) vor beneficia de permise gratuite și vor putea pescui în regim no kill pe ape publice. Pescarii recreativi vor plăti o taxă (în orice caz nu simbolică) pentru permis și vor putea reține cantități de pește prevăzute de lege. Dacă un pescar sportiv dorește să pescuiască în regim recreativ, atunci își va lua și permisul de pescuit recreativ. Sunt discuții ca pentru Delta Dunării să existe un permis de pescuit separat, cu o taxă suplimentară și care nu va putea fi achiziționat fără a avea unul dintre cele două tipuri de permise enunțate mai sus. Totodată este în discuție ideea ca permisul de pescuit (sportiv și recreativ) eliberat de ANPA să fie digitalizat, iar plătirea anuală a taxei să fie disponibilă la nivel național, asemenea rovinietei sau taxei de pod, la orice benzinărie.
– Pe lângă faptul că această nouă lege propune extinderea zonelor de cruțare (refacere) piscicolă, unde sunt interzise plasele, 75% din taxele încasate de ANPA pe permise vor merge către repopulări în bazinele naturale.
– Sunt multe alte inițiative benefice pentru protejarea resursei piscicole în această propunere de Lege a Pisciculturii, mai ales detalii care reglementează sculele de pescuit comercial astfel încât să fie diminuată presiunea exercitată de pescuitul comercial în apele publice.
La Marea Neagră mafia pescuitului la rapană are deja coșmaruri, după ce a reușit să modifice în acest an legea Prohibiției, obținând permisiunea să folosească draga aspirantă (interzisă până în 2021) în apele RBDD. De asemenea, mafia pescuitului la scrumbie (și tangențial la păstrugă) nu vor mai avea privilegiile pe care anul acesta le-a oferit prin mărirea înălțimii plasei de scrumbie la Marea Neagra (sus e scrumbia, jos e păstrugă de storceag).
Ca o concluzie, pentru a contracara campania de dezinformare actuală, pescuitul comercial nu este interzis în apele publice, ci diminuat, asta în condițiile în care resursa piscicolă din aceste ape este în cădere liberă.
Propunerea de lege are ca scop protejarea și refacerea resursei piscicole din bazinele naturale și mutarea producției piscicole majoritar în acvacultură (bazine destinate pisciculturii intensive), asta pentru a ajunge să satisfacem cererea de pește de piața internă și de a diminua importurile.
Apele publice trebuie să fie ale marelui public și nu concesionate unor profitori cu plase care alimentează piața neagră de pește și care nu aduc niciun beneficiu Statului român prin activitatea lor. Nu uitați că peștele din apele publice este gratuit pentru concesionari, cât și pentru pescarii comerciali, fiind taxată doar activitatea în sine, nu și resursa.
Legea mai prevede ca pescarii comerciali din Delta Dunării să iasă din iobăgia care îi ținea legați de interesele cherhanalei, acest sistem făcând că în ultimii 20 de ani 80% din valoarea peștelui extras din Deltă să fie în favoarea cherhanagiului și samsarilor de pește, și doar 20% pentru pescarii comerciali.
Statistic, cifrele arată că media de captură / pescar comercial îi aduce acestuia un venit sub salariul minim pe economie. Dacă punem la socoteală taxele și cheltuielile legate de consumul de carburant, întreținerea bărcii și motorului, se deduce că această activitate nu este sustenabila economic decât în condițiile unei pieței negre alternative, favorizată de existența monopolului cherhanalei, care obligă pescarul să își valorifice munca pe alte căi decât cele stipulate de actuala lege.
Vă sfătuiesc, cei interesați direct de activitățile piscicole, dar și cei doar luați de valul de dezinformări lansat de profitorii care au parzitat resursa piscicola a României în ultimii 31 de ani, să aveți răbdare să citiți textul acestei legi cu atenție. O să înțelegeți ale cui sunt vocile sugrumate de indignare la adresa propunerii pentru o noua Lege a Pisciculturii elaborata de deputații Bogdan Bolă (Secretar Comisia de Mediu a Camerei Deputaților) și Alexandru Cociș”, spune Mălin Mușatescu.
