În iunie 2020, Iranul a emis un mandat de arestare şi a cerut emiterea unei "notificări roşii" către Interpol pe numele lui Trump pentru uciderea generalului Soleimani, procedură ce nu a avut succes până acum.
Drona care a pulverizat vehiculele în care se aflau cei doi la 3 ianuarie 2020, pe aeroportul din Bagdad, a decolat la ordinul lui Trump, care şi-a exprimat după câteva zile satisfacţia în legătură cu faptul că au fost eliminaţi doi oameni dintr-un foc.
Soleimani, a acuzat Donald Trump, „spunea că 'vom ataca ţara voastră, îi vom ucide pe oamenii voştri”. "Şi atunci am spus: „cât timp mai trebuie să auzim porcăria asta?”, a continuat preşedintele Trump pentru a justifica uciderile, calificate drept "ilegale" şi "arbitrare" de Agnes Callamard, raportoare specială a ONU asupra execuţiilor extrajudiciare.
Tribunalul pentru anchete din Roussafa, sectorul estic din Bagdad, "a decis să emită un mandat de arestare împotriva preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, conform articolului 406 al Codului Penal irakian", detaliază un comunicat al Autorităţii judiciare. Acest articol prevede pedeapsa cu moartea pentru orice omucidere cu premeditare.
Tribunalul dă asigurări că a finalizat ancheta preliminară, dar că „investigaţiile continuă pentru a demasca alţi autori ai acestei crime, fie că sunt irakieni sau străini”.
De un an de zile, forţele pro-iraniene din Irak nu încetează să-l acuze pe premierul irakian Moustafa al-Kazimi, pe atunci şef al serviciilor de informaţii, de complicitate la aceste asasinate, notează AFP.
Odată cu festivităţile de comemorare a unui an de la moartea celor doi, climatul politic din Irak, deja foarte tensionat în contextul apropierii alegerilor legislative promise în iunie, a devenit şi mai aspru. Mass-media pro-Iran promit "nume în scurt timp", în timp ce mai mulţi înalţi responsabili politici s-au acuzat reciproc în recente interviuri televizate, potrivit Agerpres.
