Agricultorii români vor participa în data de 23 mai, la Bruxelles, la manifestul fermierilor şi cooperativelor organizat de Grupul de la Vişegrad extins, nemulţumiţi de problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar în contextul conflictului din Ucraina.
Fermierii români merg să protesteze la Bruxelles
Potrivit unui comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) manifestaţia se va desfăşura marţi, între orele 11:00 şi 13:00, în zona Schuman, urmând să fie prezenţi 200 de participanţi din 6 ţări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria şi Slovacia), iar 50 vor fi doar din partea României.
"Manifestul este consecinţa nemulţumirii şi dezamăgirii profunde a fermierilor şi cooperativelor din ţările vecine Ucrainei în legătură cu soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de acest conflict armat. Comerţul internaţional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an.
Compensaţia plătită unor ţări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate ţările din Europa Centrală şi de Est afectate de liberalizarea comerţului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean şi fermierii ucraineni.
Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina şi susţinem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea şi competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora", se arată în comunicatul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.
Reprezentanţii organizaţiei agricole susţin că situaţia actuală este gravă, fermierii din ţările menţionate confruntându-se în prezent cu o scădere rapidă a preţurilor şi cu o lipsă a cererii de cereale şi seminţe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei faţă de cerere.
Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni şi există o posibilitate reală să nu aibă cui să vândă şi să nu fie loc de depozitare pentru cerealele şi seminţele oleaginoase din recolta viitoare, atrag atenţia reprezentanţii fermierilor.
Potrivit acestora, culoarele de solidaritate nu funcţionează, situaţia fiind cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb şi soia, chiar dacă acestea erau destinate ţărilor terţe sau cumpărătorilor tradiţionali de produse ucrainene.
"Europa Centrală şi de Est este inundată de producţia ucraineană. Prin urmare, aceştia vor căuta alternative de depozitare sau alte opţiuni de comercializare, cu preţul unor condiţii comerciale mai proaste.
Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a creşte capacitatea de depozitare, cel puţin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producţiei şi, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai şi dăunători. Această situaţie poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici", avertizează reprezentanţii AAC.
De asemenea, ei menţionează că nu fermierii au provocat şi nici nu au exploatat în mod intenţionat situaţia pieţei anul trecut, deoarece ei nu pot influenţa preţul final la destinaţia finală a produsului lor şi în acest moment nu pot influenţa nici situaţia pieţei.
"Nici fermierii ucraineni nu beneficiază. O mare parte din grâul ucrainean şi alte produse agricole nu au ajuns în ţările cu o dependenţă ridicată de importurile de alimente, ci pe piaţa europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricţi şi fără a fi cultivate cu acelaşi respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor.
Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianţi, această preluare parţială a pieţelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracţiune din preţul real", atrage atenţia organizaţia menţionată.
O altă problemă majoră este legată de faptul că, odată ce mărfurile trec graniţa în Ucraina, acestea trec pe piaţa unică liberă a UE, fiind foarte dificil de a distinge destinaţia lor finală.
Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculaţii cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean şi a altor cereale cu producţia locală, pentru a respecta parametrii de calitate şi a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanţul alimentar, arată AAC în comunicat.
Citește și: Coaliția ar putea relua luni negocierile. Antal Arpad: „Noi ne dorim să continuăm guvernarea”
De asemenea, o altă situaţie semnalată de agricultorii români vizează creşterea numărului de camioane încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr), fiind nevoie în acest context de contingente în toate statele membre pentru a ţine situaţia sub control şi pentru a nu duce la distrugerea industriilor din ţările din Europa de Est.
"Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulţime de cantităţi recoltate vor fi lăsate şi puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport şi nici spaţiu de depozitare disponibil", spun reprezentanţii AAC.
În acest context, fermierii şi cooperativele din Europa Centrală şi de Est care participăm la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles solicită restabilirea taxelor vamale şi contingentelor la produsele agricole şi alimentare ucrainene şi extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele şi legumele, precum şi prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
"Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel, nu putem avea o situaţie clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantităţi suplimentare şi antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicţia de import în cele 5 ţări este ridicată, solicităm cu insistenţă extinderea împărţirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească şi să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporţional cu mărimea ţării şi a populaţiei sale, astfel încât să putem continua să ajutăm Ucraina şi să nu aducem ţările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment şi colaps", subliniază reprezentanţii organizaţiei agricole din România.
Alte cerinţe ale AAC vizează: extinderea listei ţărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe pieţele proprii cu Cehia, extinderea listei ţărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia, crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală şi de Est, deosebit de afectaţi de consecinţele invaziei ruseşti în Ucraina, finanţat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune, permiterea statelor membre din Europa Centrală şi de Est să aplice ajutor naţional în conformitate cu deciziile guvernelor lor.
Citește și: Climatolog român, despre depășirea pragului de încălzire globală: „O să avem probleme”
Fermierii mai vor creşterea finanţării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport şi a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole şi alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică şi Marea Neagră, sprijin financiar şi de personal pentru serviciile fitosanitare naţionale care examinează produsele agricole importate, consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate şi calităţii produselor transportate.
Nu în ultimul rând, organizaţia agricolă cere răspunsuri mai rapide din partea autorităţilor Uniunii Europene la situaţia economică actuală din sectorul agricol şi atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivităţii producătorilor agricoli şi impunerea concurenţei neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE - Reciprocitate.
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este formată din patru organizaţii, Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF).
